Steganography (/ˌstɛɡəˈnɒɡrəfi/ (listen) STEG-ə- NOG-rə-fee) is the practice of concealing a message within another message or a physical object. In computing/electronic contexts, a computer file, message, image, or video is concealed within another file, message, image, or video. The word steganography comes from Greek steganographia, which combines the words steganós (στεγανός), meaning „covered or concealed”, and -graphia (γραφή) meaning „writing – Wikipedia


What you see is a proof of three government institution
documents hosted on the official servers.
Important aspects:
• Three different people
• Three different years
• The same institution (National Agency…)

If you haven’t noticed anything special in these images
it’s normal. During this analysis you’ll notice some details
that make the difference and will make you wonder
about some things.
These questions appear are covered on this analysis.

I can tell you for sure that I do not know what these documents represent or what their ultimate purpose is. 100% of these government documents have been modified by someone, a threat actor or a system.

However, their existence raises questions from a cyber security perspective.
For now, I can only imagine a few ways in which the documents have reached this state.
• The computer used to edit them is compromised.
• The software used is modified to insert those characters into documents.
• The server of the Government Institution is compromised and someone has made the necessary
changes.

If this seems random or of low severity …
think about what I mentioned earlier (server, computer, software) and the implications of each element’s personal and confidential data that may be compromised and exploited by cyber criminals.

A source code – an opportunity to find out the secrets of malware applications
• Pegasus – Zero Click Spyware
• Pegasus – Remote Administration Tool
• Analysis of what the source code represents

Pegasus Spyware Zero Click – One of the most dangerous applications of cyber espionage. If most applications require the victim to click on something, it seems that in the case of Zero Click Spyware it is enough for the target device to receive an SMS. The device is compromised and under the control of the attacker.

The publication of the source code is an opportunity for cybersecurity specialists to discover the secrets of international cyber espionage. We’re going to explore the files we found to see if we’re really that lucky.

Odată cu extinderea semnificativă a spațiului virtual, utilizatorii din mediul online își împărtășesc din ce în ce mai multe informații personale și drept urmare, o cantitate enormă de date legate de identificare sau tranzacții financiare sunt expuse agresorilor cibernetici. Phishing-ul este unul dintre exemplele de criminalitate prin intermediul căruia infractorii își înșală victimele, cu scopul de a exploata ulterior elementele exfiltrate. De la primul atac raportat în 1990, metoda a evoluat, vectorii de livrare devenind deosebit de sofisticați. Articolul își propune evaluarea acestor acțiunii, identificarea și revizuirea tehnicilor existente.

Sectorul financiar este una dintre principale ținte ale infractorilor cibernetici, care folosesc deseori atacurile de phishing pentru a ocoli protocoalele de securitate ale băncilor, cu scopul de a-și atrage victime și de a le convinge de legitimitatea e-mailului falsificat. Aceștia apelează la diverse trucuri de inginerie socială prin crearea de scenarii (actualizare falsă a contului, upgrade de securitate etc.) și tehnici specifice (imitarea imaginilor, logo-urilor și identității instituțiilor bancare etc.).

Descarcă documentul: https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar

Concluzii

Deși educația cibernetică reprezintă una dintre cele mai eficiente bariere de apărare împotriva phishing-ului, această amenințare va fi dificil de eliminat complet datorită complexității în continuă creștere, a rafinamentului atacurilor, a elementelor de inginerie socială și a instrumentelor tehnice în continuă dezvoltare. Se poate observa o repoziționarea a agresorilor care trec de la e-mailurile tradiționale, la phishing-ul bazat pe rețelele sociale, înregistrându-se un permanent decalaj între atacurile de phishing sofisticate și contramăsurile implementate.

Campaniile de conștientizare cu privire la phishing trebuie să fie promovate nu doar clienților și angajaților băncilor, ci și personalului responsabil de aplicarea legii, care este în măsură să investigheze infracțiunile economico – financiare online. Clienții trebuie să cunoască nivelul potențialului impact financiar rezultat în urma unui atac cibernetic reușit. Băncile trebuie să încerce să combată capabilitățile în continuă schimbare ale atacatorilor cibernetici prin crearea de aplicații online adaptate, mai sigure, cu potențial de a recunoaște mai rapid schemele infracționale de tip phishing. Angajații care transferă fonduri în mod regulat, care gestionează date sensibile, sau care participă la activități cu risc operațional ridicat au nevoie de instruire suplimentară despre cum să detecteze și să evite capcanele phishing mai sofisticate. Persoanele cu rol de aplicare a legii trebuie de asemenea să fie familiarizate cu instrumentele utilizate în atacurile de tip phishing și să înțeleagă modul în care acestea funcționează, pentru a atribui corect atacurile făptuitorilor și pentru a propune contramăsuri mai eficiente.

Formarea continuă privind riscurile de securitate cibernetică poate fi cheia pentru a evita pierderile și pentru a reduce impactul. În acest articol s-a dorit evidențierea importanței dezvoltării mai multor tehnici anti-phishing, cu rol de detectare și blocare a atacurilor, precum și o taxonomie clară pentru a înțelege cât mai mult din ciclul de viață al phishing-ului.

Referințe:

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar
Siguranța Online – https://sigurantaonline.ro/phishing-ul-bancar/
ResearchGate – https://www.researchgate.net/publication/360393165_Phishing-ul_bancar_Propuneri_de_solutii_pentru_diminuarea_numarului_de_victime_ale_atacurilor_cibernetice_de_tip_phishing