Arhiva tag-ul pentru: analiza

Atacul de tip phishing a devenit o armă foarte folosită de hackeri, sau/și chiar de personane care nu au cunoștințe destul de avansate în acest domeniu.

Pregătirea unui atac nu este dificilă!
Atacatorul își alege zona: social media, bancară… sau poate avea o țintă stabilită( Instituție/ Societate).
– Pagina falsă poate fi generată manual sau prin folosirea unor generatoare automate.
– Cumpără o adresă as3manat0are.abc cu cea pe care vrea să o falsifice.
– Trimite mesaje la adrese din grupul țintă sau folosește o listă cu adrese de email găsită/ cumpărată.
– Adună informațiile trimise de către victimele sale.

Vom menține acest studiu în zona bancară, după cum se poate vedea și în imaginea articolului, analizând detaliile atacului și scenariile posibile.

Atacatorul a cerut informații, iar victima a oferit totul!
Pagina de phishing a afișat o serie de formulare ce trebuiesc completate de victimă.

Adresa de email este normal să fie cerută, dar nu există logică în a cere/ oferi parola acelei adrese de email. Banca are nevoie de adresa de email pentru a trimite informații, alerte, documente, fară a fi necesară accesarea acesteia de către bancă, deoarece contul de email trebuie accesat DOAR de deținător.
Ce poate face cu aceste date atacatorul: accesare mesagerie, folosirea adresei pentru alte activități ilegale, încercarea de accesare a altor platforme folosind aceleași date… toate acestea ducând spre multe alte scenarii.
Adresa IP este foarte importantă! Poate afla informații despre infrastructura existentă la acest IP, DAR poate ajuta la tranzacțiile bancare ilegale(voi explica mai jos).
Browser folosit (Crome, Firefox, Edge..etc)…ajută atacatorul la imitarea accesului sau ca informație în cazul unui alt scenariu de înșelăciune.
Data/Ora pot fi folosite în caz de scenariu în formă continuă, ajutănd la convingerea victimei de autenticitatea celui din spatele unei conversații. (”Bună ziua sunt X de la bancă. Am vazut că la data/ora a fost accesat sistemul de verificare și aș mai dori câteva infrmații referitoare la…”)

Imaginea de mai sus se regăsește în explicațiile anterioare. Nume/ prenume, data nașterii, adresă, regiune, cod poștal, număr telefon, număr identificare socială.
Toate acestea pot fi folosite pentru continuarea unui atac, dacă hackerul consideră că victima îi poate aduce anumite beneficii, DAR în egală măsură, pot fi folosite pentru inducerea în eroare a unui funcționar bancar, a unui funcționar public, pentru obținerea unor beneficii ilicite.
Tot aceste informații pot fi folosite pentru a vă fura numărul de telefon, metoda fiind deja cunoscută (SIM Swapping), iar scenariul ei se bazează pe inducerea în eroare a unui angajat al companiei de telefonie, care poate muta numărul pe o altă cartelă de telefon.

Informații Card Bancar
Număr card bancar, Dată de expirare, CVV(numărul de 3 cifre de pe spate), Pin ATM, Numele mamei. Datele sunt cele cerute la tranzacțiile online.
Atacatorul are mai multe variante de câștig.
Vânzarea datelor bancare este foarte întâlnită. Atacatorul adunând un număr impresionant de date, preferă să le vândă, pentru a nu interacționa direct cu extragerea de fonduri.
Tranzacții online. În funcție de bancă, există anumite limite la tranzacțiile online, dar cel ce le deține are opțiuni de folosire a cardului. Poate achiziționa bunuri și servicii, poate face depuneri pe anumite platforme de jocuri, ”donații”…
La folosirea datelor are un avantaj în imitarea deținătorului folosind ceea ce discutam anterior… adresa de IP (folosind una cat mai apropiată de cea reală) și setarea browserului încât să fie identic cu cel din datele obținute.

Sistem bancar, platforme de socializare, funcționari… peste tot există sisteme de securitate avansate, politici și proceduri de funcționare, specialiști… dar atunci când actorul (atacatorul) joacă rolul persoanei(victimei) atât de bine, șansele de reușită sunt mai mari pentru acesta.

Noi suntem cei care putem înclina balanța! Prin educație putem să ne schimbăm statutul de posibile victime în simpli utilizatori și să ne continuăm activitățile zilnice.
Nu trebuie să ajungem victime pentru a începe să conștietizăm existența pericolului. Un pericol real. O ”simplă” întâmplare care ne poate schimba viața!


Educație
Conștientizare
Implicare

Miercuri, 14 octombrie 2020, la 6 zile după prezentarea susținută de CERT RO împreună cu grupul Cyber Volunteers 19 despre securitatea cibernetică a spitalelor din România, am primit pe adresa de mail ([email protected]) un mesaj aparent inofensiv însă…alertele de securitate au explodat!

Semnele de întrebare au apărut în momentul în care am un text legat de o factura emisă în baza… unui contract inexistent.

S-a declanșat imediat procedura de Incident Response și am început investigația.

Haideți să ”vedem” factura”

La deschiderea fișierului putem observa un așa zis mesaj necesar pentru actualizarea sistemului de operare, unul ce ne informează că anumite aplicații au nevoie de update, menționând utilitarul Microsoft Word cu îndemnul de a acorda acces pentru editarea documentului.

Putem spune că pentru vizualizarea acestui document era necesar să facem destul de multe operațiuni, deși în mod normal …ar fi trebuit să se deschidă și … atât!

Avem de-a face cu un text scris la o scară foarte mică și total de neînțeles, dar dacă îl mărim putem vedea că este un text generat și…fără logică.

Înainte de a urma indicațiile expeditorului, vom încărca documentul pe platformele de detectare a fișierelor malware.

https://www.virustotal.com/gui/file/2a4501a9c916de2614ab790c698688048ac5c327c03fdb1910509f81f0f8b9ad/detection

După cum se poate observa, se raportează o detecție destul de mare (40/62) și prezența a 2 tag-uri: doc + executes-droped-file. La un raport atât de mare șansele de a fi un fișier infectat sunt ridicate, iar tag-urile probează ceva neobișnuit: Este un fișier .doc … dar …executabil (execută un fișier).

Am analizat puțin fluxul de operare al “facturii”

  1. Deschide winword.exe (Microsoft Office Word)
  2. La activare conținutului cerut se rulează un ”macro”
  3. Macro ce lansează un powershell
  4. Powershell ce se va contecta la mai multe site-uri pentru a descărca partea a 2-a a atacului
  1. Partea a 2-a. atacului fiind aceea care oferă control total atacatorului asupra stației de lucru.

Este clar că am primit un fișier malware, ce are ca scop infectarea dispozitivului nostru!

Totuși să încercăm identificarea dovezilor… prin alte metode… mai clasice!

Deschidem fișierul cu un tool de editat și putem observa că nu se pot distinge prea multe elemente. 

Din toate acestea, vom alege sa extragem partea secțiunea Powershell și Macro, incluse în fișier.

Ceea ce se vede mai sus este codare Base64 ce permite transmiterea de “caractere speciale” independente de protocolul de comunicare (în cazul de față http/https)

Decodarea șirului de caractere rezultă într-o serie de comenzi powershell ce urmează să permită conectarea la mai multe site-uri și să descarce partea a 2-a a atacului unde întâlnim un alt nume cu rezonanță din zilele noastre – Trickbot, malware-ul dejucat de curând de Microsoft.

Observam deja primele “Indicators Of Compromise” (IOS) cele 7 domenii care găzduiesc (în mod conștient sau nu) partea a 2-a a atacului.

Continuarea articolului pe CV19 Romania

România, fiind în plină dezvoltare tehnologică, se confruntă zilnic cu astfel de situații, unele controlabile, altele greu accesibile prin intermediul administratorilor de hosting, rețea, ISP etc.

Așa cum am menționat și în alte articole, o serie de dispozitive conectate la internet sunt exploatate de hackeri, făcând parte din sistemele lor de răspândire și control al virușilor.

Articolul de astăzi îl vom trece la categoria ”notă explicativă”, pentru ca fiecare să poată vizualiza complexitatea răspândirii unui astfel de virus!

Un simplu document Word ”dezlânțuie” o serie de activități ascunse în interiorul calculatorului, printre care și descărcarea de alte fișiere, în mod neautorizat. Acestea sunt activate și la rândul lor se conectează la o serie de IP-uri/Domenii pentru a stabili o legătură, destul de compleză, cu panoul de comandă al hackerului. Odată stabilită legătura, hackerul poate trimite diverse comenzi calculatorului… de la sustragerea de date, până la comenzi de atac asupra altor sisteme informatice.
Și toate acestea… în decursul a câtorva minute!

Ceea ce este prezentat în imaginea de mai sus, se poate raporta la 2 feluri de victime.

1. O victimă umană, un utilizator ce primește un email infectat.
Dacă are un minim de cunoștințe, totul se v-a termina acolo. Ignoră email-ul.. s-au îl raportează specialistului, în cazul în care pare ceva important… dar suspect!
Dacă descarcă atașamentul și îl deschide… cursul activităților se vede mai sus!

2. Un sistem compromis.
Poate fi: server, router, cameră supraveghere, frigider smart, condolă gaming, TV, pc, telefon, tabletă, sisteme de comunicare interioare, bec smart, încuietoare smart… etc etc
Mai pe scurt, poate fi orice dispozitiv ce este conectat la internet!

Rezolvarea acestor probleme este la fel de complexă și depinde de mulți factori, dar…. un minim de educație în domeniu, un sfat de la un specialist și o minte deschisă…. pot diminua impactul negativ asupra internauților și al sistemelor informatice!

În principiu am vrut să postez doar pozele, dar chiar îmi doresc să înțeleagă toată lumea, de aceea am adaugat și 2-3 fraze!

Așa că… ATENȚIE LA DETALII!!!

– Ultima ameninţare cibernetică se poate instala chiar în încărcătorul mobilului, prin intermediul unui malware.
– Cu ajutorul BadPower, un atacator poate modifica software-ul din încărcătoarele fast charge şi prin urmare şi tensiunea electrică.
– Recomandarea principală este să îţi păzeşti şi încărcătorul, nu doar mobilul, dar programul poate fi instalat şi de la distanţă, prin atacarea telefonului.
– Cel puţin 18 modele sunt vulnerabile la BadPower

Dacă aveai impresia că banalul obiect cu care îţi încarci bateria telefonului este inofensiv, iată că a apărut şi aici o vulnerabilitate de care trebuie să te fereşti. Încărcătoarele noi, de tip „fast charging”, care oferă o încărcare …..
Specialistul în securitate cibernetică, Alexandru Angheluş, îţi recomandă să te fereşti de staţiile publice de încărcare şi să ai grijă atunci când împrumuţi încărcătorul.
Continuarea pe Mediafax.ro

Pentru astăzi, avem un domain ce pare suspect: posta-romana-ro.info
Suspiciunea orcărui utilizator trebuie sa intervină atunci când adresa este asemănătoare cu ceva, în cazul de față Poșta Romana.
În cazul în care avem de făcut plăți… ar trebui să fim puțin mai atenți!

Ok. Am primit un email în care se specifică faptul că trebuie să plătim ceva către Poșta Română!

Hai să analizăm împreună email-ul primit!
1. Aștepți vreun colet? Dacă DA, mergi mai departe, dacă NU… nu are sens să apeși pe ceva..
2. dragă client – Nu există! Un email către un client ce există în baza de date începe cu … ex. Dragă Alexandru / Domnule Angheluș etc.
3. taxe vamale(28.80 LEI). Urmează instrucțiunile: – Aș putea spunne că arată suspicios; suma între paranteze și un sec ”Urmează instr…”
4. Istorie – A cui istorie?
5. PASUL 1 : PLATA CHELTUIE… ”NOULU ATENȚIV” – Ok! Pentru un email generat automat… arată chiar tragic!
6. PASUL 2 …. Nu există!
7. IMPORTATE: 1,60 € – a) Nu înțeleg ce este ”importat”, b) Plata era în LEI, ce treabă are euro în poveste?
8. Click aici – Dacă era ”Apasă aici” poate prindea mai bine!
9. Dacă scrisoarea recomandată – Care scrisoare?!? Până acum am discutat despre un pachet, 28.80 LEI și 1,60 €…. hmmm
10. țineți suma de 1,60 EUR pe casă în ziua conformitații – € s-a transformat în EUR, ”pe casă” este greu de ținut EUR, de ziua Indepentenței am auzit… dar de cea a Conformității încă nu!
11. Puteți atașa informații ….pentru a o pastra în cel mai apropiat birou – Care scrisoare? … De ce în cel mai apropiat birou și nu în altă parte?

OK… pare suspect!
Dar hai să ”Click aici”!

Să începem analizarea paginii la care ne-a direcționat link-ul din spatele ”Click aici”.
1. Adresa este posta-romana-ro.info – De ce .info și nu .ro?!? Pentru a fi siguri, hai să căutăm pe Google!

OK. Se pare că adresa oficiala este posta-romana.ro, deci acel .info este dovada că se încearcă o inducere în eroare!

2. ”/……./……/servicii-expeditori/carti-ziare-reviste/in-romania/imprimate-interne/b5136/”
Acestea sunt foldere ce duc la un sistem de plată? NU PREA!

3. Avem steagul Americii, ok! Am mai găsit cazuri în care pagini oficiale din Romania erau gazduite pe servere din afara tării, dar unul ca Poșta Româna să fie încă acolo… mai greu!

După cum se vede, pagina este găzduită pe server de America.
Dar am cautat și pe Whois informații despre domain: Creat la data de 03.08.2020!
Interesant! Deci ”Poșta Română” foloseste un domain proaspăt creat ….

4. În partea de jos apare adresa reala, deoarece a copiat codul sursă a paginii oficiale!

Facem o ”plată”?

La adăugarea cardului, se pare că are un script ce verifică valabilitatea combinației de cifre.
De asemenea se poate vedea că suma de 28.80 a devenit ”amount: 2880”!
Am apăsat ”Pay online” și în trafic ne apare ca datele noastre au fost POSTate prin intermediul fisierului cc.php.
…dar iată și un email care nu este al nostru..
..oare acolo au plecat datele noastre?
Se pare că ne cere și parola primită prin SMS pentru confirmarea plații.
Această parolă este trimisă de către bancă, pentru a confirma ca plata este făcută de deținătorul cardului.
Apariția confirmării pe aceiași pagină, denotă că nu se face vreo plată. La plăți reale, clientul este redirecționat către pagina băncii, confirmă tranzacția, după care este trimis la pagina inițială.
Indiferent de câte ori vei introduce un cod, pagina va arăta că mai ai 2 încercări!

Putem spune cu siguranță că este o pagină falsă, creată pentru a fura datele cardurilor de bancă!

În ceea ce privește adresa de email găsită, are legătură cu China… de aceea și greșelile în scriere!

Poate că la prima vedere pare mult, dar atunci când este vorba despre plăți sau date personale, nu strică să fim puțin mai atenți la aceste detalii!!!

Sari la conținut