Alexandru Angheluș publică „Transformarea” — IA, autonomia umană și Pământul asistat cognitiv

Alexandru Angheluș a publicat „Transformarea”, o lucrare care analizează inteligența artificială dincolo de rolul ei convențional de aplicație tehnologică și o tratează ca pe un strat cognitiv emergent, plasat între om și realitate.

Inteligența artificială este tot mai implicată în filtrarea informației, generarea de conținut, recomandarea opțiunilor, interpretarea mediilor complexe și asistarea deciziei umane și instituționale.

În acest context, Transformarea pornește de la o întrebare fundamentală: nu dacă inteligența artificială va schimba lumea, ci dacă această transformare va rămâne inteligibilă, guvernabilă și compatibilă cu limitele materiale ale Pământului.

Lucrarea abordează IA dintr-o perspectivă multidisciplinară, care leagă tehnologia, cogniția umană, transformarea organizațională, securitatea cibernetică, guvernanța, geopolitica și resursele fizice necesare pentru a susține infrastructuri de inteligență artificială tot mai complexe.

Inteligența artificială ca strat cognitiv

Sistemele de IA nu mai funcționează exclusiv ca instrumente tehnologice izolate. Ele mediază tot mai mult relația dintre indivizi, organizații și mediile în care se iau deciziile.

Motoarele de căutare prioritizează informația. Sistemele de recomandare influențează alegerile. Sistemele generative creează text, imagini, software și conținut sintetic. Platformele de suport decizional ajută organizațiile să evalueze riscuri, să aloce resurse și să definească direcții de acțiune.

Pe măsură ce această mediere se extinde, inteligența artificială devine treptat parte din infrastructura cognitivă prin care realitatea este percepută, interpretată și transformată în acțiune. Transformarea explorează consecințele acestei tranziții.

Problema centrală nu este, așadar, doar performanța tehnologică a sistemelor de inteligență artificială, ci relația în schimbare dintre capabilitate, vulnerabilitate și autonomie.

Pământul asistat cognitiv

Unul dintre conceptele introduse în lucrare este Pământul asistat cognitiv – o stare în care sistemele de inteligență artificială devin tot mai integrate în mediul operațional al vieții umane și instituționale.

Inteligența artificială nu este însă imaterială. Dezvoltarea și funcționarea ei depind de infrastructuri și resurse fizice, printre care:

energie;
apă;
infrastructură de calcul și centre de date;
semiconductori și minerale critice;
infrastructură de telecomunicații;
volume mari de date;
forță de muncă specializată.

Extinderea inteligenței artificiale trebuie înțeleasă, prin urmare, și ca o transformare materială. Problema dezvoltării IA nu poate fi separată de disponibilitatea energiei, de reziliența lanțurilor de aprovizionare, de accesul la resurse strategice, de constrângerile de mediu și de competiția geopolitică.

Pământul asistat cognitiv este, în consecință, atât un sistem tehnologic, cât și unul fizic.

Om^IA – omul mediat artificial

Un al doilea concept analitic dezvoltat în Transformarea este Om^IA. Notația descrie individul ale cărui capabilități, vulnerabilități și procese decizionale sunt tot mai mult mediate de sisteme de inteligență artificială.

IA poate extinde semnificativ capacitatea umană. Poate îmbunătăți accesul la informație, poate accelera analiza, poate susține învățarea, poate automatiza activități repetitive și poate asista decizia în medii de mare complexitate.

În același timp, dependența crescută de sistemele artificiale introduce vulnerabilități noi. Atunci când indivizii deleagă căutarea informației, interpretarea sau decizia către sisteme de IA, autonomia lor poate să crească sau să scadă. Direcția acestei transformări depinde de mai mulți factori, în special de competență, de gradul de delegare și de mecanismele de verificare.

O persoană capabilă să înțeleagă cum funcționează sistemele de IA, să evalueze rezultatele acestora și să verifice independent informația critică poate folosi inteligența artificială ca pe un amplificator cognitiv puternic. Fără aceste garanții, aceeași tehnologie poate produce dependență, externalizare cognitivă sau iluzia unei decizii informate.

Org^IA – organizația mediată artificial

Aceeași transformare are loc la nivel organizațional. Transformarea introduce conceptul de Org^IA pentru a descrie organizațiile ale căror capabilități operaționale, vulnerabilități și procese decizionale sunt tot mai mult mediate de sisteme artificiale.

IA pătrunde progresiv în zone precum evaluarea riscului, operațiunile de securitate cibernetică, analiza financiară, logistica, informațiile, conformitatea, interacțiunea cu clienții, planificarea strategică și suportul decizional executiv. Acest lucru schimbă capabilitatea organizațională, dar și natura riscului organizațional.

O organizație care deleagă funcții analitice sau operaționale critice către inteligența artificială trebuie să înțeleagă ce a transferat efectiv către mașină și ce rămâne sub control uman. Guvernanța devine, prin urmare, esențială.

Întrebarea-cheie nu mai este pur și simplu dacă o organizație folosește inteligența artificială, ci câtă autoritate deleagă sistemelor artificiale, ce controale există în jurul acestora și cum sunt verificate rezultatele lor.

Securitatea în era inteligenței sintetice

Lucrarea abordează și transformarea securității cibernetice într-un mediu tot mai populat de inteligență sintetică. IA generativă schimbă atât capabilitățile defensive, cât și pe cele ofensive.

Inteligența artificială poate sprijini echipele de securitate în detectarea anomaliilor, analiza seturilor mari de date, identificarea vulnerabilităților și accelerarea răspunsului la incidente. În același timp, aceleași tehnologii pot susține campanii de phishing tot mai sofisticate, inginerie socială automatizată, identități sintetice, deepfake-uri, operațiuni de dezinformare și manipulare la scară.

Securitatea cibernetică depășește, prin urmare, tot mai mult protecția sistemelor și a rețelelor. Ea presupune și protejarea mediului decizional în sine. Atunci când oamenii și organizațiile operează în medii informaționale care conțin identități, conținut, argumente și dovezi generate de mașini, capacitatea de a stabili autenticitatea, proveniența și încrederea devine o funcție fundamentală de securitate.

Guvernanța IA și geopolitica

Transformarea examinează și modul în care diferite medii politice și de reglementare răspund inteligenței artificiale. Lucrarea include studii de caz privind Uniunea Europeană și Statele Unite, alături de capitole dedicate guvernanței IA, geopoliticii inteligenței artificiale și implicațiilor strategice ale accesului la infrastructura de calcul, energie, date și resurse tehnologice critice.

Inteligența artificială devine o componentă tot mai importantă a capabilității naționale, a competitivității economice și a influenței geopolitice. Dezvoltarea sistemelor avansate de IA nu poate fi analizată, așadar, independent de suveranitatea tehnologică, lanțurile de aprovizionare cu semiconductori, infrastructura energetică, reziliența cibernetică și autonomia strategică.

De la predicție la control

În loc să încerce să prezică un singur viitor tehnologic, Transformarea explorează mai multe scenarii prospective. Obiectivul este să înțeleagă ce mecanisme pot permite indivizilor, organizațiilor și instituțiilor să păstreze un control real, beneficiind în același timp de sisteme artificiale tot mai capabile.

Analiza se concentrează, prin urmare, pe întrebări precum: cât de multă activitate cognitivă ar trebui delegată mașinilor? Ce capabilități trebuie să păstreze oamenii? Cum poate fi verificată informația generată de IA? Cum își mențin organizațiile responsabilitatea atunci când deciziile sunt tot mai mult asistate de IA? Ce infrastructuri și resurse sunt necesare pentru a susține dezvoltarea globală a inteligenței artificiale? Și, în final, cum poate progresul tehnologic să rămână compatibil cu autonomia umană și cu limitele fizice ale planetei?

Continuarea programului educațional ADA

Transformarea continuă direcția de cercetare și educație dezvoltată prin programul ADA – Analizează, Decide, Acționează. Programul urmărește întărirea capacității indivizilor și a organizațiilor de a opera eficient în medii digitale și informaționale tot mai complexe.

Din această direcție a rezultat anterior ghidul „Inteligența artificială și manipularea percepției umane”, care a analizat modul în care inteligența artificială, conținutul sintetic și mecanismele automate de persuasiune pot influența percepția, convingerile și decizia umană.

Cu Transformarea, analiza se extinde de la manipularea mediilor informaționale către transformarea mai amplă generată de inteligența artificială la nivelul indivizilor, organizațiilor, infrastructurii și societății.

Accesează „Transformarea”

Lucrarea este disponibilă în limbile română și engleză, în acces deschis pe Zenodo, sub licența CC BY-ND 4.0.

Ediția în limba română: zenodo.org/records/22162165 · DOI 10.5281/zenodo.22162165
Ediția în limba engleză: zenodo.org/records/22159342 · DOI 10.5281/zenodo.22159342

Teme: inteligență artificială · guvernanța IA · securitate cibernetică · AI Act · NIS2 · interacțiunea om–IA · securitate cognitivă · geopolitica IA · transformare digitală · acces deschis.

Mai multe lucrări ale departamentului sunt listate pe pagina de cercetare și inovare.