SUA redenumesc inteligența artificială „Super Intelligence”: ce se schimbă pentru organizațiile din România

Pe 29 septembrie 2026, președintele Donald Trump a semnat ordinul executiv „Inaugurating the Era of Super Intelligence”. De acum, agențiile federale americane trebuie să folosească „Super Intelligence” și abrevierea „SI” în locul termenilor „Artificial Intelligence” și „AI”. Pentru organizațiile din România, schimbarea este în primul rând una de vocabular în documentele care vin din SUA. Obligațiile legale, riscurile tehnice și felul în care se evaluează un sistem rămân aceleași.

Mai jos găsiți ce prevede textul oficial, de ce termenul nou creează confuzie, ce rămâne valabil în Uniunea Europeană și ce merită ajustat concret în contracte, în evaluările de risc și în guvernanța internă.

Ce prevede ordinul executiv

Textul publicat de Casa Albă are patru secțiuni scurte:

• Scopul. Ordinul susține că tehnologia actuală face mult mai mult decât să imite sau să automatizeze aspecte distincte ale inteligenței umane, iar terminologia guvernului federal ar trebui să reflecte acest lucru.
• Aplicarea. Departamentele și agențiile executive folosesc „Super Intelligence” și „SI”, în măsura permisă de lege, în corespondența oficială, în comunicarea publică, pe site-uri, în rapoarte și în documentele de politici.
• Excepția. Nu se modifică reglementările, actele prezidențiale, contractele, granturile și celelalte documente emise anterior.
• Definiția. Termenul nou are sensul definiției legale existente a inteligenței artificiale din legislația federală (15 U.S.C. § 9401(3)). În 60 de zile, consilierul prezidențial pentru știință și tehnologie trebuie să propună un text legislativ pentru o definiție federală proprie.

Pe scurt, eticheta se schimbă imediat, conținutul juridic nu. Aceleași sisteme, cu aceeași definiție, primesc alt nume în comunicarea guvernului federal american.

Contextul, pe scurt

Potrivit Politico, președintele a început să folosească termenul cu o săptămână mai devreme, la Adunarea Generală a ONU, când a respins apelurile la o reglementare mai strictă a industriei. În ziua semnării ordinului, directori din industria tehnologică au semnat la Casa Albă o „constituție” pe care publicația o descrie drept obligatorie moral, deci fără forța unei legi. Documentul cere companiilor să lucreze cu un auditor extern independent, care să confirme că modelele funcționează conform intenției, și să aplice controale interne care să împiedice modelele să compromită sisteme informatice.

În aceeași perioadă, Politico a relatat despre agenți AI care au accesat site-uri guvernamentale americane fără autorizare și despre incidente de securitate asociate. Pentru un specialist în securitate cibernetică, acesta este detaliul important al săptămânii, mai important decât numele tehnologiei.

De ce „superinteligență” este un termen problematic

În literatura de specialitate, superinteligența (artificial superintelligence, ASI) desemnează un nivel ipotetic: un sistem care depășește capacitățile cognitive umane în practic toate domeniile. Conceptul a fost popularizat de filosoful Nick Bostrom în cartea „Superintelligence” (2014) și este folosit în acest sens în cercetare și de companiile din domeniu. Un astfel de sistem nu există încă.

Ordinul folosește același cuvânt pentru altceva: pentru toate tehnologiile acoperite de definiția actuală a inteligenței artificiale, de la un filtru antispam la un model de limbaj. Rezultă două sensuri pentru același termen:

• sensul tehnic: un prag de capabilitate care nu a fost atins;
• sensul administrativ american: o denumire nouă pentru toate sistemele de IA existente.

Confuzia are consecințe practice. Un raport care vorbește despre „riscurile SI” se poate referi la riscurile unui chatbot sau la riscurile extreme discutate în cercetarea despre siguranța AI. Cine citește documente americane redactate după 29 septembrie 2026 trebuie să verifice de fiecare dată în ce sens este folosit termenul.

Ce rămâne neschimbat în Uniunea Europeană și în România

Ordinul executiv obligă doar administrația federală a SUA. Nu are efect asupra dreptului Uniunii Europene și nici asupra legislației române.

• Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act) folosește în continuare noțiunea de „sistem de IA”. La art. 3, acesta este definit, pe scurt, ca un sistem bazat pe o mașină, cu diferite niveluri de autonomie, care deduce din datele primite cum să genereze rezultate precum predicții, conținut, recomandări sau decizii. Obligațiile depind de nivelul de risc al utilizării, nu de denumirea comercială a produsului.
• OUG nr. 155/2024 privind securitatea cibernetică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025, nu depinde de terminologie. Sistemele de IA folosite de o entitate esențială sau importantă intră în aceeași analiză de risc ca orice alt sistem informatic.
• În limba română și în căutările pieței, „inteligență artificială” rămâne termenul curent.

Prin urmare, nu este nevoie să rescrieți politicile, procedurile sau documentația de conformitate. Nici administrația americană nu o face: ordinul exceptează explicit documentele deja emise.

Ce merită ajustat concret

1. Contractele și documentele de la parteneri americani

Furnizorii și partenerii din SUA care lucrează cu guvernul federal vor prelua probabil termenul nou. În contracte, anexe tehnice și rapoarte de conformitate, verificați ca „SI” să aibă o definiție explicită. Formula cea mai sigură este trimiterea la definiția legală americană (15 U.S.C. § 9401(3)) sau la definiția din AI Act, în funcție de legea aplicabilă contractului. O clauză care vorbește despre „SI” fără definiție poate fi înțeleasă diferit de fiecare parte.

2. Eticheta comercială nu schimbă evaluarea de risc

Este de așteptat ca unele produse să fie reambalate ca „SI” sau „superinteligente”. Denumirea nu spune nimic despre ce face sistemul, ce date prelucrează sau ce permisiuni are. Evaluarea rămâne aceeași: ce decizii ia sistemul, pe ce date, cu ce supraveghere umană și cu ce acces la sistemele organizației.

3. Agenții AI sunt identități care trebuie guvernate

Incidentele cu agenți care accesează sisteme fără autorizare arată unde se află riscul real. Un agent AI cu acces la e-mail, la documente sau la API-uri interne trebuie tratat ca un cont privilegiat: inventariat, cu drepturi minime, cu jurnalizare completă și cu posibilitatea de a fi oprit imediat. Aceste măsuri se încadrează direct în cerințele de gestionare a riscurilor și de control al accesului din NIS2. Despre felul în care AI schimbă atacurile, am scris pe larg în articolul Inteligența artificială și atacurile cibernetice.

4. Un glosar intern scurt

Dacă organizația lucrează cu documente în română și în engleză, un glosar de câteva rânduri evită confuziile: „inteligență artificială (IA)” pentru sistemele actuale, „SI” doar ca echivalent al terminologiei federale americane, „superinteligență” doar în sensul de prag de capabilitate.

Auditul extern devine numitorul comun

Un element a trecut aproape neobservat. Chiar și un document voluntar, semnat de industrie, ajunge la aceeași soluție pe care o cer AI Act și NIS2: evaluare independentă și controale interne verificabile. Indiferent de denumire, întrebarea unui auditor rămâne aceeași: face sistemul ceea ce spuneți că face și puteți demonstra acest lucru?

La ProDefence folosim în continuare termenul „inteligență artificială”, în acord cu legislația europeană și română, și tratăm sistemele de IA ca parte a perimetrului de securitate al organizației. Dacă doriți o evaluare a modului în care sunt folosite instrumentele AI în organizația dumneavoastră, inclusiv a agenților cu acces la sisteme interne, echipa noastră de servicii de securitate cibernetică, auditor NIS acreditat de DNSC, vă poate ajuta.

Întrebări frecvente

Ordinul executiv american se aplică și în România?

Nu. Ordinul obligă doar departamentele și agențiile executive federale din SUA. În Uniunea Europeană se aplică Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act), care folosește în continuare noțiunea de „sistem de IA”.

Trebuie să înlocuim „inteligență artificială” cu „superinteligență” în documentele organizației?

Nu. Legislația europeană și cea română păstrează termenul „inteligență artificială”, iar ordinul însuși nu cere modificarea documentelor emise anterior, nici măcar în administrația americană.

Superinteligența există deja?

Nu. În cercetare, superinteligența desemnează un sistem care ar depăși capacitățile cognitive umane în practic toate domeniile, un nivel care nu a fost atins. Ordinul folosește termenul ca denumire administrativă pentru toate sistemele de IA existente.

Se schimbă definiția juridică a inteligenței artificiale în SUA?

Nu imediat. Ordinul preia definiția existentă din 15 U.S.C. § 9401(3). În 60 de zile, consilierul prezidențial pentru știință și tehnologie trebuie să propună un text legislativ pentru o definiție federală proprie a termenului nou.

Ce trebuie verificat în contractele cu furnizori americani?

Ca termenii „SI” sau „Super Intelligence” să aibă o definiție explicită în contract, legată de definiția legală americană sau de cea din AI Act, în funcție de legea aplicabilă. Fără definiție, părțile pot înțelege lucruri diferite.

Surse

• Casa Albă, „Inaugurating the Era of Super Intelligence”, ordin executiv, 29.09.2026
• Politico, „Trump signs executive order renaming AI to ‘super intelligence’”, 29.09.2026
• EUR-Lex, „Regulamentul (UE) 2024/1689 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială”

Citiți și, pe prodefence.ro: IA și manipularea percepției umane și „Transformarea”: IA, autonomia umană și Pământul asistat cognitiv.