Victima unei fraude online? Ce faci în primele ore

Dacă ai trimis bani sau date către un escroc, sună imediat la bancă pe numărul de pe card, cere blocarea și verificarea tranzacțiilor, schimbă parolele de pe un dispozitiv curat și păstrează toate dovezile în forma originală. Apoi depui plângere penală. Nu plăti pe nimeni care promite recuperarea banilor.

Pe scurt

Fraudele și tentativele de fraudă raportate la DNSC au ajuns la 3.937 în 2025, cu 91% mai multe decât în 2024, iar phishing-ul a rămas principalul vector.
Viteza contează: o tranzacție semnalată în primele ore are mai multe șanse să fie oprită decât una descoperită peste o săptămână.
Dovezile se păstrează în format original (e-mailuri cu antete, conversații exportate, extrase bancare), nu doar ca fotografii de ecran.
Frauda informatică (art. 249 Cod penal) se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
După o fraudă apare adesea a doua: „firme de recuperare” care cer bani în avans. Sunt tot escrocherii.

Cum arată fraudele online din 2026?

Metodele s-au schimbat mai puțin decât ambalajul. Cele mai frecvente scenarii întâlnite în practică:

Investiții false promovate cu persoane publice. Clipuri și reclame în care apar, aparent, guvernatori, oameni de afaceri sau jurnaliști cunoscuți care recomandă o platformă. DNSC a semnalat folosirea deepfake-urilor cu vocea și imaginea unor persoane publice și jurnaliști pentru platforme false de investiții, iar BNR a avertizat public, în februarie 2026, despre postări deepfake cu guvernatorul Mugur Isărescu folosite pentru propuneri false de investiții.
Phishing bancar. Mesaje care imită banca, curierul sau o instituție și duc spre pagini false unde victima își introduce datele și codurile de confirmare. Unele scenarii ocolesc chiar autentificarea în doi pași, așa cum am arătat în analiza despre phishing-ul bancar și ocolirea 2FA.
Vânzări și închirieri inexistente. Produse sau apartamente care nu există, cu plată în avans.
Apeluri cu voce clonată. O voce care seamănă cu a unei rude cere bani urgent.

Elementul comun: presiunea timpului. Escrocul vrea ca victima să acționeze înainte să verifice.

Primele ore: lista de verificare

Sună la bancă pe numărul oficial (de pe card sau din aplicație), nu pe un număr primit în mesaj. Cere blocarea cardului sau a accesului, semnalează tranzacțiile frauduloase și întreabă ce opțiuni de contestare sau rechemare a plății există.
Schimbă parolele pentru e-mail, banking și rețelele sociale, de pe un dispozitiv pe care nu l-ai folosit în fraudă. Activează autentificarea în doi pași.
Dacă ai instalat o aplicație la cererea escrocului (de exemplu, un program de acces la distanță), deconectează dispozitivul de la internet și nu-l mai folosi pentru operațiuni bancare până la verificare.
Nu mai comunica cu escrocul și nu trimite „taxe de deblocare” sau „comisioane de retragere”. Acestea fac parte din fraudă.
Păstrează totul, fără să ștergi nimic: conversații, e-mailuri, numere de telefon, adrese de portofele, linkuri, nume de platforme, extrase.
Notează cronologia: ce s-a întâmplat, la ce oră, ce sume, către ce conturi.

Ce probe păstrezi și cum

Tip de probă	Cum o păstrezi corect	Greșeala frecventă
E-mailuri	Export în format original (.eml) sau redirecționare ca atașament, cu antete	Doar captură de ecran
Conversații WhatsApp, Telegram, Messenger	Export din aplicație, plus capturi cu data și numărul vizibil	Ștergerea conversației „de rușine”
Site-ul fals	Adresa completă (URL), capturi, data accesării	Doar numele platformei
Plăți	Extrase bancare, confirmări de transfer, adrese de portofele crypto, ID-uri de tranzacție	Lipsa sumelor exacte și a orelor
Apeluri	Numerele de telefon, ora, durata, înregistrări dacă există	„Mă sunau de pe un număr ascuns” fără alte detalii
Aplicații instalate	Numele aplicației, dispozitivul păstrat nemodificat	Resetarea telefonului înainte de analiză

Capturile de ecran sunt utile, dar nu ajung singure. Antetele unui e-mail sau datele unei tranzacții spun de unde a venit mesajul și unde au ajuns banii.

Plângerea penală: cum o faci utilă

Plângerea se depune la poliție sau la parchet. Faptele pot fi încadrate, în funcție de caz, ca fraudă informatică (art. 249 Cod penal, 2-7 ani) sau ca alte infracțiuni, iar încadrarea o face procurorul. Pentru victimă contează ca plângerea să fie clară și documentată:

cine ești și cum ai intrat în contact cu escrocul;
cronologia completă, cu ore și sume;
conturile, numerele de telefon, adresele web și portofelele implicate;
lista probelor pe care le ai și faptul că le poți preda în format original;
confirmarea că ai anunțat banca și data la care ai făcut-o.

Persoana vătămată poate propune probe. Un dosar organizat de la început, cu probele numerotate și cronologia clară, este mai ușor de lucrat pentru oricine îl preia.

Când e nevoie de un avocat?

Pentru sume mari, pentru fraude în care sunt implicați mai mulți oameni sau pentru situațiile în care vrei să te constitui parte civilă, un avocat te ajută să-ți apere interesele și să decidă ce se depune și când. Avocatul poate apela, la rândul lui, la o analiză tehnică independentă a probelor electronice.

Atenție la a doua fraudă: „recuperarea banilor”

După ce o victimă publică pe rețelele sociale că a fost înșelată, apar rapid mesaje de la „avocați internaționali”, „agenții de recuperare” sau „specialiști blockchain” care promit returnarea banilor contra unui avans. În realitate, sunt adesea aceleași rețele sau rețele asociate. Regula este simplă: nicio entitate serioasă nu garantează recuperarea banilor și nimeni nu are nevoie de parola sau de codurile tale pentru a te ajuta.

Cum te protejezi data viitoare

Verifică orice ofertă de investiții în registrele autorității de supraveghere financiară, nu pe site-ul care o promovează.
Nu instala aplicații de acces la distanță la cererea cuiva care te-a sunat.
Stabilește cu familia o „parolă de familie” pentru apelurile urgente cu cereri de bani.
Tratează orice clip cu o persoană publică care „recomandă” o investiție ca suspect până la proba contrarie.

Pentru exerciții practice de recunoaștere a fraudelor, platforma CysEdu oferă cursuri, ghiduri interactive și simulări, în cadrul campaniei „Analizează. Decide. Acționează.”. Mai multe exemple reale găsești în articolele despre fraudele prin investiții și evoluția fraudelor financiare.

Cum te ajută ProDefence

ProDefence lucrează tehnic pe cazuri de fraudă financiară online: analiza transferurilor neautorizate, a mesajelor și site-urilor folosite, a aplicațiilor instalate pe dispozitivul victimei și documentarea probelor pentru autorități. Rolul nostru este tehnic: să stabilim ce s-a întâmplat și să documentăm dovada. Rezultatul este un raport tehnic și probe documentate într-o formă utilizabilă în procedura penală. Detalii: Investigarea infracțiunilor informatice și analiza fraudelor electronice și a fișierelor suspecte.

Dacă lucrezi deja cu un avocat, acesta poate contracta ProCIS pentru organizarea dosarului, cronologie și analiza tehnică a mesajelor, fișierelor și metadatelor. Persoanele fără avocat sunt îndrumate spre un profesionist care poate contracta serviciul. Nu promitem recuperarea banilor: promitem o documentare tehnică corectă și verificabilă.

Pentru prevenție, acasă sau la birou, CysGame are gratuit chestionare și misiuni interactive despre phishing și protecția datelor, care antrenează exact reflexele pe care se bazează escrocii.

Întrebări frecvente

Am trimis bani unui escroc. Îi mai pot recupera?

Uneori, mai ales dacă banca este anunțată imediat și transferul nu a fost încă finalizat sau retras. Șansele scad rapid cu timpul. Nimeni nu poate garanta recuperarea. Sună imediat la bancă, depune plângere și păstrează toate dovezile în format original.

Unde depun plângerea pentru o fraudă online?

La poliție sau la parchet. Plângerea trebuie să conțină cronologia, sumele, conturile și numerele implicate, plus lista probelor. Încadrarea juridică o stabilește procurorul. Pentru sume mari sau cazuri complexe, un avocat te ajută să-ți urmărești interesele în dosar.

Sunt suficiente capturile de ecran ca probă?

Sunt utile, dar incomplete. Exportă conversațiile din aplicație, salvează e-mailurile în format original, cu antete, și păstrează extrasele bancare și identificatorii tranzacțiilor. Nu reseta și nu formata telefonul sau calculatorul folosit în fraudă înainte de analiză.

Un „avocat internațional” mi-a scris că îmi poate recupera banii. Ce fac?

Nu răspunde și nu plăti nimic în avans. Mesajele nesolicitate care promit recuperarea banilor după o fraudă sunt, foarte frecvent, a doua escrocherie. Dacă vrei un avocat, alege-l tu, după ce îi verifici calitatea în tabloul baroului.

Clipul cu o persoană publică care recomandă investiția părea real. Cum îmi dau seama?

Deepfake-urile actuale sunt convingătoare. Verifică oferta pe canalele oficiale ale persoanei sau instituției și în registrele autorității de supraveghere financiară. BNR și DNSC au avertizat public că imaginea și vocea unor persoane cunoscute sunt folosite în astfel de fraude.

Ce poate face o analiză tehnică într-un caz de fraudă online?

Poate reconstitui cum s-a produs frauda, ce aplicații sau pagini au fost folosite, unde au fost trimise datele și banii și poate documenta probele astfel încât integritatea lor să poată fi verificată. Rezultatul ajută plângerea penală și munca avocatului, fără a garanta recuperarea sumelor.

Surse

Codul penal, art. 249 (frauda informatică)
DNSC, Raportul anual de activitate 2025 (august 2026)
Banca Națională a României, avertisment public din 18.02.2026 privind postările deepfake
Poliția Română, avertisment din februarie 2026 privind fraudele cu voce clonată

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică, autor al mai multor analize publicate despre fraudele financiare online și phishing-ul bancar.