AI și securitatea națională: riscuri și apărare

Inteligența artificială afectează securitatea națională pe trei căi: face manipularea informațională ieftină și greu de detectat, automatizează atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice și creează dependență de modele și furnizori pe care statul nu îi controlează. Apărarea nu mai ține doar de instituții, ci și de cât de bine verifică cetățenii și firmele informația.

Pe scurt

Raportul anual DNSC pe 2025 arată ransomware în creștere cu 153% și 256 de victime, între care Electrica, Complexul Energetic Oltenia și Apele Române.
DNSC semnalează deepfake-uri cu vocea și imaginea unor persoane publice și jurnaliști, folosite pentru platforme false de investiții.
ENISA estimează că, la începutul lui 2025, phishingul asistat de AI depășea 80% din activitatea de inginerie socială observată.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, după desecretizarea unor documente CSAT privind o campanie de influență pe rețele sociale.
Din 2 august 2026, AI Act obligă la marcarea conținutului generat și a deepfake-urilor (art. 50).

Ce înseamnă „securitate națională” când vorbim de AI?

Securitatea națională nu mai înseamnă doar apărare militară și informații. Ea include continuitatea serviciilor esențiale (energie, apă, sănătate, transport), integritatea proceselor democratice, încrederea în instituții și capacitatea populației de a distinge informația reală de cea fabricată.

Inteligența artificială atinge toate aceste straturi simultan. Nu este o armă nouă în sens clasic, ci un multiplicator: scade costul, crește viteza și extinde scara unor activități care existau deja. Un mesaj fals scris impecabil în română, o voce clonată, un cod malițios adaptat rapid, o campanie de conturi coordonate: toate erau posibile și înainte, dar cereau oameni, timp și bani. Astăzi cer mult mai puțin.

Cum schimbă AI operațiunile de influență?

Conținut fabricat la scară

Modelele generative produc texte, imagini, înregistrări audio și video convingătoare în câteva secunde. O operațiune de influență poate testa sute de variante ale aceluiași mesaj și le poate păstra pe cele care prind. Deepfake-urile nu trebuie să fie perfecte; ajunge să circule suficient de repede încât dezmințirea să vină prea târziu.

România are deja exemple concrete. În februarie 2026, Banca Națională a României a emis un avertisment public privind postări deepfake cu guvernatorul Mugur Isărescu, folosite pentru propuneri false de investiții. DNSC a descris, în raportul pe 2025, același tipar aplicat unor persoane publice și jurnaliști cunoscuți. Frauda financiară și dezinformarea folosesc aceleași instrumente.

Procesele democratice

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, după desecretizarea unor documente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind o campanie de influență desfășurată pe rețele sociale, în special TikTok. În octombrie 2026, Comisia Europeană a deschis o investigație privind TikTok. Indiferent de lectura politică, cazul arată că amplificarea algoritmică și conturile coordonate pot deveni o problemă de securitate de stat.

Erodarea încrederii

Efectul cel mai durabil nu este o anumită minciună, ci oboseala. Când oamenii știu că orice înregistrare poate fi falsă, încep să nu mai creadă nici înregistrările reale. Ghidul „Inteligența artificială & manipularea percepției umane”, realizat de Mircea Constantin Șcheau și Alexandru-Ciprian Angheluș cu sprijin instituțional din partea DNSC, Poliției Române, Cyberint și CSA România, descrie mecanismele prin care percepția este influențată și cum poate fi apărată.

De ce sunt infrastructurile critice mai expuse?

Infrastructurile critice funcționează pe sisteme informatice vechi și noi, legate între ele, administrate adesea de echipe mici. AI ajută atacatorii să caute mai repede vulnerabilități, să scrie mesaje de phishing personalizate și să își adapteze instrumentele.

Datele DNSC pe 2025 arată direcția:

Indicator (raport DNSC 2025)	Valoare
Incidente ransomware față de 2024	+153%
Victime ransomware	256 (22 instituții publice, 119 persoane juridice, 115 persoane fizice)
Phishing	4.975 incidente (+70,6%), principalul vector
Compromiterea conturilor	1.125 (față de 248 în 2024)
Fraudă și tentative	3.937 (+91%)

Printre victimele numite se află Electrica, Complexul Energetic Oltenia, Apele Române, centre de transfuzie sanguină din Maramureș și Craiova și fabrica Tohan din ROMARM. La Apele Române, circa 1.000 de sisteme au fost compromise în decembrie 2025, iar atacatorii au folosit BitLocker, o funcție legitimă din Windows, pentru criptare. Tehnologia operațională nu a fost afectată, ceea ce arată valoarea separării dintre rețelele de birou și cele care comandă procesele fizice.

Nu fiecare dintre aceste atacuri a folosit AI. Legătura este alta: modelul ransomware-as-a-service, dominant potrivit DNSC, și instrumentele AI scad pragul de intrare. Mai mulți atacatori pot face mai mult, mai repede.

Dependența tehnologică este și ea o chestiune de securitate

Un stat care folosește modele AI dezvoltate și găzduite în altă parte depinde de deciziile altor jurisdicții: acces, prețuri, reguli de utilizare, locul în care ajung datele. Dezbaterea s-a accentuat după ordinul executiv american privind „Super Intelligence” din septembrie 2026, analizat pe acest site.

Lucrarea „Inteligența artificială și transformarea civilizațională” (Alexandru-Ciprian Angheluș, 2026, DOI 10.5281/zenodo.22162165) tratează guvernanța și geopolitica AI și propune conceptul de Pământ asistat cognitiv: o lume în care deciziile individuale și organizaționale trec tot mai des printr-un sistem AI. Pentru securitatea națională, întrebarea practică este cine controlează acest strat de mediere și ce se întâmplă când el cedează sau este manipulat.

Ce cadru legal există?

AI Act (Regulamentul UE 2024/1689). Interdicțiile și obligația de alfabetizare AI (art. 4) se aplică din 2 februarie 2025. Art. 50, privind transparența și marcarea conținutului generat și a deepfake-urilor, se aplică din 2 august 2026; sistemele generative deja pe piață au termen până la 2 decembrie 2026. Sistemele cu risc ridicat din anexa III intră sub obligații din 2 decembrie 2027.
OUG 155/2024 (NIS2). Entitățile esențiale și importante, inclusiv din energie, apă, sănătate și transport, trebuie să aplice măsuri de gestionare a riscurilor aprobate de conducere (art. 14) și să își evalueze anual maturitatea (art. 12). Riscurile introduse de AI intră firesc în aceste evaluări.
Codul penal. Accesul ilegal (art. 360), perturbarea funcționării sistemelor (art. 363) și frauda informatică (art. 249) rămân infracțiuni indiferent dacă atacatorul a folosit sau nu AI.

Ce pot face statul, companiile și cetățenii?

Instituțiile publice

Tratarea manipulării informaționale ca risc operațional, cu proceduri de verificare și comunicare rapidă.
Separarea rețelelor IT de cele operaționale și exerciții regulate de recuperare.
Reguli clare pentru ce date pot intra în instrumente AI externe.
Formarea conducerii, pe care OUG 155/2024 o cere explicit pentru entitățile vizate.

Companiile

Includerea fraudei cu deepfake și a phishingului generat de AI în analiza de risc NIS2.
Proceduri de confirmare pe un al doilea canal pentru plăți și schimbări de date bancare.
Inventarul instrumentelor AI folosite de angajați și o politică de utilizare.
Testarea periodică a sistemelor expuse la internet.

Cetățenii

Verificarea sursei înainte de distribuire: cine a publicat prima dată și unde.
Suspiciune față de mesajele care cer urgență, bani sau date, chiar dacă vin „de la o persoană cunoscută”.
O „parolă de familie” pentru apelurile neașteptate cu cereri de bani.
Educație practică, nu doar avertismente.

Reziliența cognitivă: stratul care lipsește

Tehnologia de detecție a deepfake-urilor ajută, dar rămâne mereu un pas în urmă. Stratul care nu se poate cumpăra este obiceiul de a verifica. Cadrul Humanᴬᴵ și Orgᴬᴵ, publicat de ProDefence în 2026 (DOI 10.5281/zenodo.22295278), descrie relația dintre om, organizație și AI în termeni de capacitate mediată și guvernată: AI amplifică judecata bună, dar amplifică la fel de eficient și erorile neverificate.

Pentru o țară, reziliența cognitivă înseamnă ca suficient de mulți oameni să pună aceleași câteva întrebări înainte să creadă sau să distribuie: cine spune, de unde știe, cine câștigă dacă eu reacționez acum.

Cum vă ajută ProDefence

ProDefence lucrează la intersecția dintre securitatea cibernetică, cercetare și educație:

Cercetare publică: lucrările despre AI, transformarea civilizațională și cadrul Humanᴬᴵ și Orgᴬᴵ sunt disponibile pe pagina de cercetare.
CysAI (cysai.eu): platformă de informații despre securitatea AI, cu catalog de agenți AI și profiluri de risc, monitorizarea reglementărilor AI la nivel global și cercetare privind amenințările.
CysEdu (cysedu.eu): educație practică pentru persoane și familii, în campania „Analizează. Decide. Acționează.”
Organizații vizate de NIS2: consultanță, audit (membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC) și servicii de securitate cibernetică care includ riscurile AI în analiza de risc.
Formare: cursuri de educație cibernetică pentru echipe și conducere.

Pe componenta de mediu informațional, CysFact NEXUS susține analiza narativă și răspunsul coordonat la campaniile de influență, fiind destinată structurilor de analiză și decizie.

Întrebări frecvente

Cum amenință inteligența artificială securitatea națională?

Pe trei căi principale: produce conținut fals convingător la scară, pentru operațiuni de influență și fraudă; ajută atacatorii să automatizeze și să personalizeze atacurile cibernetice, inclusiv asupra infrastructurilor critice; și creează dependență de modele și furnizori controlați din afara țării. Niciuna nu este complet nouă, dar AI le face mai ieftine și mai rapide.

Au fost folosite deepfake-uri în România?

Da. În februarie 2026, BNR a avertizat public asupra unor postări deepfake cu guvernatorul Mugur Isărescu, folosite pentru investiții false. Raportul DNSC pe 2025 descrie deepfake-uri cu vocea și imaginea unor persoane publice și jurnaliști, folosite pentru a atrage victime pe platforme false de investiții.

Ce obligă AI Act în privința deepfake-urilor?

Art. 50 din AI Act impune transparență: conținutul generat sau manipulat cu AI trebuie marcat, iar deepfake-urile trebuie dezvăluite ca atare. Obligațiile se aplică din 2 august 2026, iar sistemele generative deja pe piață au termen până la 2 decembrie 2026. Marcarea nu oprește atacatorii, dar creează o obligație pentru furnizorii legitimi.

Ce legătură are NIS2 cu riscurile AI?

OUG 155/2024 cere entităților esențiale și importante să își gestioneze riscurile de securitate, cu măsuri aprobate de conducere și autoevaluare anuală. Phishingul generat de AI, frauda cu voce clonată sau folosirea necontrolată a instrumentelor AI de către angajați sunt riscuri care trebuie incluse în această analiză.

Ce poate face un cetățean obișnuit?

Să verifice sursa înainte de a distribui, să trateze cu suspiciune orice mesaj care cere urgență, bani sau date, să stabilească o parolă de familie pentru apelurile neașteptate și să învețe practic cum arată manipularea. Reziliența unei țări se construiește din aceste obiceiuri mici, repetate de mulți oameni.

Surse

DNSC, „Raport anual de activitate 2025” (publicat în august 2026), statistici.dnsc.ro
Administrația Națională „Apele Române”, comunicat din 21.12.2025, Agerpres
ENISA, „Threat Landscape 2025”, enisa.europa.eu
Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act), EUR-Lex
OUG nr. 155/2024, text consolidat, legislatie.just.ro
Alexandru-Ciprian Angheluș, „Inteligența artificială și transformarea civilizațională” (2026), DOI 10.5281/zenodo.22162165
Mircea Constantin Șcheau, Alexandru-Ciprian Angheluș, „Inteligența artificială & manipularea percepției umane” (2025), cyberaid.eu/ADA

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică și autor al lucrării „Inteligența artificială și transformarea civilizațională”, acceptată în Apply AI Alliance a Comisiei Europene.