Arhiva tag-ul pentru: phishing
Phishing-ul este o metodă de fraudă online în care atacatorii încearcă să obțină informații confidențiale de la utilizatori, cum ar fi parolele sau datele bancare, prin intermediul unor mesaje frauduloase, cum ar fi e-mail-uri sau mesaje text.
În general, phishing-ul implică trimiterea de mesaje care par să fie de la o companie sau o organizație legitimă, cum ar fi o bancă sau o companie de servicii online, cu scopul de a-i înșela pe utilizatori să furnizeze informații confidențiale. Mesajele pot conține link-uri către site-uri web falsificate, care arată și funcționează similar cu site-ul real al companiei, dar care, de fapt, sunt concepute pentru a fura informații de autentificare și alte informații personale.
Riscurile asociate cu phishing-ul sunt semnificative. Atacatorii pot folosi informațiile furate pentru a accesa conturi bancare sau pentru a efectua tranzacții financiare frauduloase, sau pentru a accesa alte conturi online, cum ar fi cele de e-mail sau de social media. De asemenea, atacurile de phishing pot fi folosite pentru a instala malware pe dispozitivele utilizatorilor sau pentru a le infecta cu viruși sau alte programe malware.
Pentru a se proteja împotriva phishing-ului, utilizatorii trebuie să fie atenți la mesajele nesolicitate sau la cererile de informații personale și să verifice întotdeauna autenticitatea site-urilor web sau a companiilor cu care interacționează online. Utilizarea unui software de securitate și actualizarea regulată a acestuia poate ajuta la detectarea și prevenirea atacurilor de phishing. De asemenea, este important să se evite accesarea link-urilor din mesajele nesolicitate sau să se furnizeze informații personale sau de autentificare către surse necunoscute sau neconfirmate.
Așa cum am menționat în articole anterioare, infractorii cibernetici au ca scop comun obținerea de câștiguri financiare, direct sau indirect. Am scris infractori, deoarece atacurile cibernetice lansate de aceștia se aseamănă cu infracțiunile cunoscute în viața de zi cu zi.
Atacului cibernetic asupra Ministerului Afacerilor Externe nu îi putem atribui o astfel de descriere, pentru că în acest caz nu mai putem discuta despre infracțiune financiară, scopul atacatorilor fiind foarte definit… și anume accesul în infrastructura Ministerului.
Documentul conține informațiile și analiza atacului cibernetic.
Odată cu extinderea semnificativă a spațiului virtual, utilizatorii din mediul online își împărtășesc din ce în ce mai multe informații personale și drept urmare, o cantitate enormă de date legate de identificare sau tranzacții financiare sunt expuse agresorilor cibernetici. Phishing-ul este unul dintre exemplele de criminalitate prin intermediul căruia infractorii își înșală victimele, cu scopul de a exploata ulterior elementele exfiltrate. De la primul atac raportat în 1990, metoda a evoluat, vectorii de livrare devenind deosebit de sofisticați. Articolul își propune evaluarea acestor acțiunii, identificarea și revizuirea tehnicilor existente.
Sectorul financiar este una dintre principale ținte ale infractorilor cibernetici, care folosesc deseori atacurile de phishing pentru a ocoli protocoalele de securitate ale băncilor, cu scopul de a-și atrage victime și de a le convinge de legitimitatea e-mailului falsificat. Aceștia apelează la diverse trucuri de inginerie socială prin crearea de scenarii (actualizare falsă a contului, upgrade de securitate etc.) și tehnici specifice (imitarea imaginilor, logo-urilor și identității instituțiilor bancare etc.).
Descarcă documentul: https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar
Concluzii
Deși educația cibernetică reprezintă una dintre cele mai eficiente bariere de apărare împotriva phishing-ului, această amenințare va fi dificil de eliminat complet datorită complexității în continuă creștere, a rafinamentului atacurilor, a elementelor de inginerie socială și a instrumentelor tehnice în continuă dezvoltare. Se poate observa o repoziționarea a agresorilor care trec de la e-mailurile tradiționale, la phishing-ul bazat pe rețelele sociale, înregistrându-se un permanent decalaj între atacurile de phishing sofisticate și contramăsurile implementate.
Campaniile de conștientizare cu privire la phishing trebuie să fie promovate nu doar clienților și angajaților băncilor, ci și personalului responsabil de aplicarea legii, care este în măsură să investigheze infracțiunile economico – financiare online. Clienții trebuie să cunoască nivelul potențialului impact financiar rezultat în urma unui atac cibernetic reușit. Băncile trebuie să încerce să combată capabilitățile în continuă schimbare ale atacatorilor cibernetici prin crearea de aplicații online adaptate, mai sigure, cu potențial de a recunoaște mai rapid schemele infracționale de tip phishing. Angajații care transferă fonduri în mod regulat, care gestionează date sensibile, sau care participă la activități cu risc operațional ridicat au nevoie de instruire suplimentară despre cum să detecteze și să evite capcanele phishing mai sofisticate. Persoanele cu rol de aplicare a legii trebuie de asemenea să fie familiarizate cu instrumentele utilizate în atacurile de tip phishing și să înțeleagă modul în care acestea funcționează, pentru a atribui corect atacurile făptuitorilor și pentru a propune contramăsuri mai eficiente.
Formarea continuă privind riscurile de securitate cibernetică poate fi cheia pentru a evita pierderile și pentru a reduce impactul. În acest articol s-a dorit evidențierea importanței dezvoltării mai multor tehnici anti-phishing, cu rol de detectare și blocare a atacurilor, precum și o taxonomie clară pentru a înțelege cât mai mult din ciclul de viață al phishing-ului.
Referințe:
Directoratul Național de Securitate Cibernetică – https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar
Siguranța Online – https://sigurantaonline.ro/phishing-ul-bancar/
ResearchGate – https://www.researchgate.net/publication/360393165_Phishing-ul_bancar_Propuneri_de_solutii_pentru_diminuarea_numarului_de_victime_ale_atacurilor_cibernetice_de_tip_phishing
Din nou despre atacurile de tip Phishing.
Este cel mai folosit și cel mai eficient atac la nivel individual, dar cu impact extins, în funcție de ținta finală a atacatorilor.
Conduce la extragerea de date personale, fraude financiare, infiltrare spre resurse ale companiilor/ instituțiilor, profilare…etc.
De cele mai multe ori, există indicii ale atacurilor.
Ele sunt vizibile, dar trebuie ca noi să fim atenți și să nu ne lăsăm păcăliți de mesajele amenințătoare sau ademenitoare!Prin educație, putem reuși diminuarea numărului de victime!
CERT-RO
ProDefence
FinCrime
Cyscoe – Cyber Security Cluster of Excellence
#educatiecibernetica #furtdate #phishing #banca #frauda #romania #hacking
Atacul de tip phishing a devenit o armă foarte folosită de hackeri, sau/și chiar de personane care nu au cunoștințe destul de avansate în acest domeniu.
Pregătirea unui atac nu este dificilă!
– Atacatorul își alege zona: social media, bancară… sau poate avea o țintă stabilită( Instituție/ Societate).
– Pagina falsă poate fi generată manual sau prin folosirea unor generatoare automate.
– Cumpără o adresă as3manat0are.abc cu cea pe care vrea să o falsifice.
– Trimite mesaje la adrese din grupul țintă sau folosește o listă cu adrese de email găsită/ cumpărată.
– Adună informațiile trimise de către victimele sale.
Vom menține acest studiu în zona bancară, după cum se poate vedea și în imaginea articolului, analizând detaliile atacului și scenariile posibile.
Atacatorul a cerut informații, iar victima a oferit totul!
Pagina de phishing a afișat o serie de formulare ce trebuiesc completate de victimă.
Adresa de email este normal să fie cerută, dar nu există logică în a cere/ oferi parola acelei adrese de email. Banca are nevoie de adresa de email pentru a trimite informații, alerte, documente, fară a fi necesară accesarea acesteia de către bancă, deoarece contul de email trebuie accesat DOAR de deținător.
Ce poate face cu aceste date atacatorul: accesare mesagerie, folosirea adresei pentru alte activități ilegale, încercarea de accesare a altor platforme folosind aceleași date… toate acestea ducând spre multe alte scenarii.
Adresa IP este foarte importantă! Poate afla informații despre infrastructura existentă la acest IP, DAR poate ajuta la tranzacțiile bancare ilegale(voi explica mai jos).
Browser folosit (Crome, Firefox, Edge..etc)…ajută atacatorul la imitarea accesului sau ca informație în cazul unui alt scenariu de înșelăciune.
Data/Ora pot fi folosite în caz de scenariu în formă continuă, ajutănd la convingerea victimei de autenticitatea celui din spatele unei conversații. (”Bună ziua sunt X de la bancă. Am vazut că la data/ora a fost accesat sistemul de verificare și aș mai dori câteva infrmații referitoare la…”)
Imaginea de mai sus se regăsește în explicațiile anterioare. Nume/ prenume, data nașterii, adresă, regiune, cod poștal, număr telefon, număr identificare socială.
Toate acestea pot fi folosite pentru continuarea unui atac, dacă hackerul consideră că victima îi poate aduce anumite beneficii, DAR în egală măsură, pot fi folosite pentru inducerea în eroare a unui funcționar bancar, a unui funcționar public, pentru obținerea unor beneficii ilicite.
Tot aceste informații pot fi folosite pentru a vă fura numărul de telefon, metoda fiind deja cunoscută (SIM Swapping), iar scenariul ei se bazează pe inducerea în eroare a unui angajat al companiei de telefonie, care poate muta numărul pe o altă cartelă de telefon.
Informații Card Bancar
Număr card bancar, Dată de expirare, CVV(numărul de 3 cifre de pe spate), Pin ATM, Numele mamei. Datele sunt cele cerute la tranzacțiile online.
Atacatorul are mai multe variante de câștig.
Vânzarea datelor bancare este foarte întâlnită. Atacatorul adunând un număr impresionant de date, preferă să le vândă, pentru a nu interacționa direct cu extragerea de fonduri.
Tranzacții online. În funcție de bancă, există anumite limite la tranzacțiile online, dar cel ce le deține are opțiuni de folosire a cardului. Poate achiziționa bunuri și servicii, poate face depuneri pe anumite platforme de jocuri, ”donații”…
La folosirea datelor are un avantaj în imitarea deținătorului folosind ceea ce discutam anterior… adresa de IP (folosind una cat mai apropiată de cea reală) și setarea browserului încât să fie identic cu cel din datele obținute.
Sistem bancar, platforme de socializare, funcționari… peste tot există sisteme de securitate avansate, politici și proceduri de funcționare, specialiști… dar atunci când actorul (atacatorul) joacă rolul persoanei(victimei) atât de bine, șansele de reușită sunt mai mari pentru acesta.
Noi suntem cei care putem înclina balanța! Prin educație putem să ne schimbăm statutul de posibile victime în simpli utilizatori și să ne continuăm activitățile zilnice.
Nu trebuie să ajungem victime pentru a începe să conștietizăm existența pericolului. Un pericol real. O ”simplă” întâmplare care ne poate schimba viața!
Educație
Conștientizare
Implicare
Pentru astăzi, avem un domain ce pare suspect: posta-romana-ro.info
Suspiciunea orcărui utilizator trebuie sa intervină atunci când adresa este asemănătoare cu ceva, în cazul de față Poșta Romana.
În cazul în care avem de făcut plăți… ar trebui să fim puțin mai atenți!
Ok. Am primit un email în care se specifică faptul că trebuie să plătim ceva către Poșta Română!
Hai să analizăm împreună email-ul primit!
1. Aștepți vreun colet? Dacă DA, mergi mai departe, dacă NU… nu are sens să apeși pe ceva..
2. dragă client – Nu există! Un email către un client ce există în baza de date începe cu … ex. Dragă Alexandru / Domnule Angheluș etc.
3. taxe vamale(28.80 LEI). Urmează instrucțiunile: – Aș putea spunne că arată suspicios; suma între paranteze și un sec ”Urmează instr…”
4. Istorie – A cui istorie?
5. PASUL 1 : PLATA CHELTUIE… ”NOULU ATENȚIV” – Ok! Pentru un email generat automat… arată chiar tragic!
6. PASUL 2 …. Nu există!
7. IMPORTATE: 1,60 € – a) Nu înțeleg ce este ”importat”, b) Plata era în LEI, ce treabă are euro în poveste?
8. Click aici – Dacă era ”Apasă aici” poate prindea mai bine!
9. Dacă scrisoarea recomandată – Care scrisoare?!? Până acum am discutat despre un pachet, 28.80 LEI și 1,60 €…. hmmm
10. țineți suma de 1,60 EUR pe casă în ziua conformitații – € s-a transformat în EUR, ”pe casă” este greu de ținut EUR, de ziua Indepentenței am auzit… dar de cea a Conformității încă nu!
11. Puteți atașa informații ….pentru a o pastra în cel mai apropiat birou – Care scrisoare? … De ce în cel mai apropiat birou și nu în altă parte?
OK… pare suspect!
Dar hai să ”Click aici”!
Să începem analizarea paginii la care ne-a direcționat link-ul din spatele ”Click aici”.
1. Adresa este posta-romana-ro.info – De ce .info și nu .ro?!? Pentru a fi siguri, hai să căutăm pe Google!
2. ”/……./……/servicii-expeditori/carti-ziare-reviste/in-romania/imprimate-interne/b5136/”
Acestea sunt foldere ce duc la un sistem de plată? NU PREA!
3. Avem steagul Americii, ok! Am mai găsit cazuri în care pagini oficiale din Romania erau gazduite pe servere din afara tării, dar unul ca Poșta Româna să fie încă acolo… mai greu!
Dar am cautat și pe Whois informații despre domain: Creat la data de 03.08.2020!
Interesant! Deci ”Poșta Română” foloseste un domain proaspăt creat ….
4. În partea de jos apare adresa reala, deoarece a copiat codul sursă a paginii oficiale!
Facem o ”plată”?
De asemenea se poate vedea că suma de 28.80 a devenit ”amount: 2880”!
…dar iată și un email care nu este al nostru..
..oare acolo au plecat datele noastre?
Această parolă este trimisă de către bancă, pentru a confirma ca plata este făcută de deținătorul cardului.
Apariția confirmării pe aceiași pagină, denotă că nu se face vreo plată. La plăți reale, clientul este redirecționat către pagina băncii, confirmă tranzacția, după care este trimis la pagina inițială.
Putem spune cu siguranță că este o pagină falsă, creată pentru a fura datele cardurilor de bancă!
În ceea ce privește adresa de email găsită, are legătură cu China… de aceea și greșelile în scriere!
Poate că la prima vedere pare mult, dar atunci când este vorba despre plăți sau date personale, nu strică să fim puțin mai atenți la aceste detalii!!!