NIS2 România, Directiva NIS2, OUG 155/2024, Legea 124/2025, DNSC, securitate cibernetică, entități esențiale, entități importante, conformare NIS2

Directiva NIS2, cunoscută oficial ca Directiva (UE) 2022/2555, este cadrul european prin care Uniunea Europeană urmărește creșterea nivelului comun de securitate cibernetică la nivelul statelor membre. Aceasta înlocuiește și extinde vechea Directivă NIS, aducând un domeniu de aplicare mai larg, cerințe mai clare pentru organizații și un accent mai puternic pe managementul riscurilor, responsabilitatea conducerii și raportarea incidentelor.

Toate actele normative NIS și NIS2 din România, cu linkuri directe către textul oficial, sunt adunate pe pagina Directiva NIS2 în România: legislația completă.

Inteligența artificială autonomă anulează ultimele scuze pentru lipsa securității cibernetice

Multe organizații nu au fost compromise până acum din noroc, nu datorită protecției. Inteligența artificială autonomă scoate norocul din ecuație.

În securitatea cibernetică circulă de ani buni o zicală: „Există companii care au fost compromise și companii care urmează să fie”. Zicala a fost mereu adevărată doar pe jumătate. Între cele două categorii a existat o a treia, foarte numeroasă: organizațiile vulnerabile la care atacatorii pur și simplu nu au mai ajuns.

Acea categorie dispare. Scopul infractorilor a rămas același: bani, date, acces. S-a schimbat costul cu care îl ating.

De ce au scăpat până acum atâtea organizații

Atacatorii au fost mereu limitați de timp, de oameni și de atenție. Aceste limite au funcționat ca o protecție involuntară pentru mii de organizații care nu investiseră nimic în securitate.

Unele infrastructuri au fost atacate țintit, altele au căzut întâmplător, în urma unor scanări de masă. După furt urma însă o muncă pe care puțini o duceau la capăt. Datele trebuiau sortate, credențialele verificate, accesul explorat, iar valoarea lui evaluată.

În practică, lucrurile arătau așa:

  • Fiecare grupare avea preferințele ei: unii urmăreau anumite domenii de activitate, alții anumite zone geografice. Restul datelor furate rămânea nefolosit.
  • Credențialele se verificau manual sau cu scripturi simple. La verificarea manuală se greșeau ori se omiteau caractere, iar un cont perfect valid era trecut la „nefuncționale”.
  • Se încercau paginile de administrare cunoscute. Dacă dezvoltatorul mutase accesul la o adresă neobișnuită, atacatorul renunța și trecea la următoarea țintă.
  • Listele de conturi pentru RDP, VPN sau alte platforme se vindeau și se revindeau, dar o mare parte dintre ele nu ajungea niciodată să fie încercată.

De aici s-au născut scuzele clasice: „suntem prea mici”, „nu avem nimic interesant”, „nu ni s-a întâmplat nimic până acum”. Statistic, ele chiar funcționau. Nu pentru că organizația era protejată, ci pentru că atacatorul obosea înainte să ajungă la ea.

De la atacul manual la atacul autonom

Diferența dintre automatizare și autonomie este diferența dintre un script care renunță și un agent care caută mai departe. Automatizarea există de mult și a accelerat atacurile, dar a rămas rigidă: face exact ce i s-a scris și nimic în plus.

TreaptăCine executăCe se întâmplă la primul obstacolLimita
ManualAtacatorul, pas cu pasGreșește, obosește, renunțăTimpul și răbdarea unui om
AutomatizatScripturi și unelte de scanareDacă ținta nu arată ca în șablon, trece mai departeRigiditatea scriptului
AutonomAgenți AI care primesc un scopCaută altă cale, încearcă variante, revineCostul de calcul, în scădere continuă

Un agent AI nu primește o listă de pași, ci un obiectiv. Dacă pagina de administrare nu este la adresa obișnuită, o caută. Dacă o parolă nu merge, încearcă variantele ei plauzibile. Dacă o metodă este blocată, alege alta.

Lucrează non-stop, pe mii de ținte în paralel, fără preferințe de domeniu sau de geografie. Iar cel care îl pornește nu mai trebuie să fie un specialist: îi ajunge să știe ce vrea să obțină.

Ce face un agent AI de la un capăt la altul

Odată definit scopul, timpul și resursele nu mai sunt o problemă pentru atacator. Agentul parcurge singur tot lanțul, iar omul intervine doar la deciziile importante:

  1. Colectează. Adună date din scurgeri vechi și noi, din jurnalele programelor de furt de date (infostealer), din surse publice și din scanări.
  2. Corelează și sortează. Leagă un cont de o persoană, persoana de o organizație, organizația de sistemele ei expuse în internet.
  3. Prioritizează. Ordonează țintele după valoare și după ușurința accesului.
  4. Validează accesul. Testează credențialele pe RDP, VPN, e-mail, panouri de administrare și servicii cloud, inclusiv variante ale parolelor.
  5. Face recunoaștere. Cartografiază rețeaua, identifică sistemele, versiunile și vulnerabilitățile.
  6. Exploatează și se adaptează. Alege tehnica potrivită, iar când este blocat schimbă abordarea.
  7. Se extinde. Obține privilegii mai mari, se mișcă lateral și își asigură revenirea.
  8. Extrage și analizează datele. Stabilește singur ce este valoros: date financiare, date personale, contracte, corespondență.
  9. Raportează. Livrează un rezumat: unde a intrat, ce a găsit, ce se poate valorifica și cum.

Atacatorul, fie el hacker experimentat sau nu, beneficiază de rezultate. De aici încolo decide doar cum le folosește: șantaj, fraudă, vânzarea accesului sau criptarea datelor.

Nu este un scenariu de viitor

Atacurile conduse în cea mai mare parte de AI au fost deja documentate public în 2025. Două rapoarte publicate de Anthropic, unul dintre dezvoltatorii de modele AI, descriu cazuri în care propriul model a fost folosit abuziv.

  • August 2025, șantaj cu date furate. Un singur actor a folosit un agent AI de programare pentru o campanie de furt de date și șantaj împotriva a cel puțin 17 organizații, între care instituții din sănătate, servicii de urgență și administrație publică. AI-ul a făcut recunoașterea, a colectat credențiale, a ales datele de extras și a redactat mesajele de șantaj. Unele cereri au depășit 500.000 de dolari.
  • Noiembrie 2025, spionaj cibernetic. O grupare atribuită unui actor statal a vizat aproximativ 30 de organizații din mai multe țări. Potrivit raportului, AI-ul a executat 80–90% din operațiuni, iar oamenii au intervenit în doar 4–6 puncte de decizie pe campanie.

Același raport notează și limitele: agentul a raportat uneori credențiale care nu funcționau sau a prezentat informații publice drept descoperiri. Agenții AI greșesc. Diferența este că greșelile lor nu costă aproape nimic: încearcă din nou, la nesfârșit. O singură greșeală a apărătorului poate costa organizația.

Două concluzii se desprind din aceste cazuri. Un om cu un agent AI face munca unei echipe întregi. Iar ceea ce în 2025 era la îndemâna unui actor statal ajunge, pe măsură ce modelele se ieftinesc, la îndemâna oricui.

Credențialele furate: unele expiră, multe nu

O parte din datele furate își pierde valoarea în timp, dar nimeni nu poate ști dinainte care parte. Parolele se schimbă, mai ales acolo unde există o politică a parolelor aplicată efectiv. Un cont furat acum trei ani poate fi demult inutil.

Practica arată însă și reversul. Există credențiale și conturi care rămân valide ani de zile:

  • conturi de serviciu și conturi tehnice, exceptate de la expirarea parolei „ca să nu se oprească aplicația”;
  • conturi ale foștilor angajați sau ale foștilor furnizori, rămase active;
  • conturi locale de administrator și conturi partajate de mai multe persoane;
  • acces VPN sau RDP configurat „temporar” și uitat;
  • chei API și tokenuri, care nu intră sub politica parolelor;
  • parole schimbate doar formal: aceeași rădăcină, cu alt an sau altă cifră la final.

Până acum, puțini atacatori aveau răbdarea să reia arhive vechi și să separe conturile moarte de cele vii. Un agent AI are această răbdare. Poate verifica sistematic tot ce s-a furat vreodată și poate deduce parola actuală din cea veche, pornind de la tiparul după care omul și-a schimbat-o.

Datele personale nu expiră deloc. Numele, CNP-ul, adresa, funcția și relațiile profesionale rămân aceleași și alimentează mesaje de phishing scrise impecabil, în limba și în tonul victimei.

Politica parolelor ajută, dar nu ajunge. Contează inventarul conturilor, dezactivarea celor nefolosite și autentificarea multifactor, care face ca o parolă furată să nu mai fie suficientă.

Ce am documentat în ultimii ani

Furtul de conturi de la persoane, companii și instituții publice din România nu este o noutate: îl analizăm și îl semnalăm din 2020. Cazurile de mai jos arată câtă materie primă există deja pentru un agent AI.

În iunie 2021, Știrile ProTV relatau despre o listă scoasă la vânzare pe dark web: aproximativ 11 milioane de conturi din 16 țări, între care circa 50.000 ale unor români și aproximativ 2.000 de domenii .ro compromise. Conturile erau personale, profesionale și instituționale. Nimeni nu știa când fuseseră extrase datele; furtul a ieșit la iveală abia când lista a fost pusă în vânzare. Explicam atunci, în reportajul ProTV, că victimele fuseseră infectate cu aplicații care fură date și că parolele trebuie schimbate pe toate platformele folosite.

Astfel de liste nu dispar. Circulă, se revând și se adună în arhive tot mai mari, iar celelalte cazuri pe care le-am analizat arată de unde provin și cum sunt folosite:

  • Conturi VPN ale instituțiilor și companiilor (2021). În septembrie 2021, pe un forum de hacking a fost publicată o listă cu aproximativ 500.000 de conturi Fortinet VPN, cu nume de utilizator și parole în clar, ordonate pe țări și adrese IP. Între cei afectați din România se aflau instituții publice, distribuitori de echipamente medicale, agenții de turism, companii de telecomunicații și un lanț de farmacii. ProDefence transmisese lista serverelor vulnerabile din România către CERT-RO încă din martie 2021. Detalii în articolul 500.000 de conturi Fortinet VPN expuse: rolul avertizărilor timpurii.
  • Conturi de e-mail ale unui minister (2022). O pagină falsă imita serverul de e-mail al Ministerului Afacerilor Externe, iar legătura era personalizată cu adresa unei ambasade. Scopul nu era câștigul financiar, ci accesul în infrastructura instituției. Analiza: MAE, ținta unui atac cibernetic.
  • Parole furate din browser (2020). Programele de furt de date colectează mai întâi parolele salvate în browser. Am ajuns în panoul de control al unui astfel de program pentru că atacatorul însuși îl protejase cu o parolă slabă, ghicită din câteva încercări: Borr Malware: panoul de control al unui atacator și Hacking the Hacker.
  • Identitatea și contul de e-mail ale persoanelor (2020). O campanie de phishing care imita PayPal cerea, pe lângă datele cardurilor, parola de e-mail și copii ale actelor de identitate. Cu acestea, atacatorul putea recupera conturile victimei chiar și după schimbarea parolelor: Furt de date prin phishing PayPal.
  • De la credențiale furate la plăți neautorizate (2024). La o agenție de turism, un program de furt de date a colectat conturile de acces la platformele folosite, iar atacatorii au intrat în sistemele interne și au făcut plăți. Cazul a fost prezentat la Târgul de Turism al României: articolul în limba engleză.
  • Ocolirea autentificării în doi pași (2022, 2024). Campaniile împotriva clienților băncilor din România au arătat că și codurile primite prin SMS pot fi interceptate: Clienții băncilor din România, ținte ale infractorilor cibernetici și Phishingul bancar și ocolirea 2FA.

Cazul Fortinet arată cel mai bine ce s-a schimbat. În 2021, între avertizarea din martie și publicarea listei în septembrie au trecut șase luni, iar organizațiile care au acționat la timp nu au mai avut motive de îngrijorare. Verificarea a 500.000 de conturi cerea atunci timp și oameni. Un agent AI parcurge o asemenea listă fără pauză, de la primul cont la ultimul, și nu sare peste nicio țară.

Despre felul în care AI face atacurile mai rapide și mai credibile am scris și în Inteligența artificială și atacurile cibernetice. Autonomia este pasul următor.

Scuzele care nu mai țin

Toate motivele invocate pentru amânarea măsurilor de securitate se sprijineau pe aceeași presupunere: atacatorul nu are timp de noi. Presupunerea nu mai este valabilă.

ScuzaDe ce nu mai funcționează
„Suntem prea mici ca să interesăm pe cineva.”Un agent AI nu alege țintele după mărime. Când costul pe țintă tinde spre zero, toate țintele merită încercate.
„Nu avem date valoroase.”Aveți conturi bancare, facturi, date de clienți și angajați, acces la sistemele partenerilor. Valoarea o stabilește atacatorul.
„Nu ni s-a întâmplat nimic până acum.”Lipsa unui incident cunoscut nu dovedește lipsa unui acces. Fără monitorizare, nu aveți de unde ști.
„Am mutat pagina de administrare, nu o găsește nimeni.”Ascunderea funcționa cât timp atacatorul renunța repede. Un agent AI caută până găsește.
„Parolele acelea sunt vechi.”Unele da. Conturile de serviciu, conturile uitate și parolele schimbate după același tipar, nu.
„Avem antivirus și firewall.”Un atacator care intră cu un cont valid nu declanșează nicio alarmă. Se autentifică, nu sparge nimic.
„Costă prea mult.”Costul atacului a scăzut dramatic. Costul unui incident, nu: oprirea activității, recuperarea, sancțiunile, clienții pierduți.
„Ne ocupăm după ce trecem de audit.”Agentul nu verifică dacă aveți dosarul de dovezi în ordine. Verifică dacă măsura funcționează în realitate.

Ce rămâne de făcut: măsurile sunt cunoscute

Apărarea nu cere tehnologii exotice, ci aplicarea consecventă a unor măsuri cunoscute de ani de zile. Agenții AI nu au inventat tehnici noi de atac. Exploatează aceleași slăbiciuni, doar că mai repede și fără să obosească.

Prioritățile practice:

  • Autentificare multifactor pe tot ce este expus în internet: VPN, RDP, e-mail, panouri de administrare, servicii cloud.
  • Inventarul conturilor și al accesului: dezactivarea conturilor nefolosite, rotația parolelor la conturile de serviciu, eliminarea conturilor partajate.
  • Reducerea suprafeței expuse: RDP și interfețele de administrare nu au ce căuta direct în internet.
  • Actualizări aplicate la timp, mai ales pe echipamentele de la marginea rețelei.
  • Monitorizare și jurnale: o autentificare validă, dar neobișnuită, trebuie să fie observată de cineva.
  • Verificarea scurgerilor de date: aflați ce conturi ale organizației circulă deja și schimbați-le.
  • Copii de siguranță testate și un plan de continuitate.
  • Plan de răspuns la incidente, exersat înainte de incident.
  • Instruirea angajaților, pentru că phishingul generat de AI nu mai are greșeli de exprimare.
  • Securitatea furnizorilor: accesul lor la sistemele dumneavoastră este și riscul dumneavoastră.
  • Testare periodică: un test de penetrare arată ce ar găsi agentul, înainte să îl trimită altcineva.

Lista se suprapune aproape punct cu punct cu măsurile de gestionare a riscurilor din articolul 21 al Directivei (UE) 2022/2555 (NIS2), transpusă în România prin OUG nr. 155/2024, aprobată prin Legea nr. 124/2025. Directiva cere analiza riscurilor, gestionarea incidentelor, continuitatea activității, securitatea lanțului de aprovizionare, controlul accesului, instruire și autentificare multifactor.

NIS2 este deseori privită ca o obligație birocratică. În realitate, descrie nivelul minim de protecție de care are nevoie orice organizație în fața unui atacator care nu mai obosește. Iar răspunderea pentru aprobarea și supravegherea măsurilor revine organului de conducere, nu departamentului IT.

Măsurile sunt utile și organizațiilor care nu intră sub incidența NIS2. Agentul AI nu verifică încadrarea juridică a țintei.

Apărătorii au și ei AI la dispoziție, pentru detecție, corelarea alertelor și răspuns. Uneltele ajută însă numai acolo unde există deja baza: se știe ce sisteme există, cine are acces la ele și ce înseamnă un comportament normal.

Sfârșitul unei ere

Era în care lipsa măsurilor de securitate putea fi compensată de noroc s-a încheiat. Zicala se rescrie: există organizații care au fost compromise și organizații ale căror date așteaptă la rând să fie verificate.

Întrebarea utilă pentru conducere nu mai este „cine să ne atace pe noi?”. Este „ce găsește un agent care ne verifică sistematic, zi și noapte, tot ce avem expus și tot ce ni s-a furat vreodată?”. Răspunsul se poate afla înainte de incident, nu după.

ProDefence, auditor NIS acreditat DNSC, lucrează cu organizații aflate în orice punct al acestui drum:

  • Încadrare: aflați dacă organizația intră sub incidența NIS2 cu instrumentul de la cysnis.ro/incadrare.
  • Legislație și obligații: sinteza cadrului aplicabil, pe pagina Directiva NIS2 în România.
  • Consultanță și implementare: analiza decalajelor, măsurile de securitate, documentația și pregătirea pentru audit, prin serviciul de consultanță NIS2 și auditul NIS2.
  • Responsabil NIS2 externalizat, pentru organizațiile care nu au această competență în interior: detalii despre serviciu.
  • Teste de penetrare: verificarea a ceea ce este expus, înainte să o facă altcineva.
  • Instruire pentru angajați și conducere, inclusiv prin platforma CysEdu.

Scrieți-ne prin formularul de pe prodefence.ro pentru o discuție online despre situația organizației dumneavoastră.

Surse

La verificarea periodică din 17 noiembrie 2026 a hub-ului nostru legislativ Directiva NIS2 în România am găsit două modificări care privesc entitățile din sfera OUG nr. 155/2024: un proiect de lege care completează ordonanța a trecut de Senat, iar DNSC a publicat versiuni noi ale instrumentelor de autoevaluare a maturității. Ambele sunt marcate acum în hub cu eticheta „Actualizat”.

1. PL-x 729/2026: programe de recompensare pentru vulnerabilități, organizate de DNSC

Propunerea legislativă înregistrată la 29 iulie 2026 (BP 610/2026), inițiată de 9 deputați, a fost adoptată de Senat la 2 noiembrie 2026 (L593/2026). La 9 noiembrie a fost înregistrată la Camera Deputaților, cameră decizională, ca PL-x 729/2026, și trimisă pentru raport Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Termenul pentru amendamente este 18 noiembrie, iar cel pentru raport 26 noiembrie 2026. Procedura de urgență nu a fost aprobată.

Forma adoptată de Senat introduce în OUG nr. 155/2024 un articol nou, art. 361, și o literă nouă la art. 24 alin. (4), lit. h), care adaugă organizarea și gestionarea acestor programe. Pe scurt:

  • DNSC poate iniția și gestiona programe de identificare și raportare a vulnerabilităților, cu recompense bănești pentru vulnerabilitățile validate, pentru rețelele și sistemele proprii și pentru cele ale autorităților, instituțiilor publice și altor entități de drept public din spațiul cibernetic național civil.
  • Includerea unei rețele sau a unui sistem într-un program cere acordul prealabil, expres și scris al tuturor titularilor dreptului de a autoriza testarea. Acordul identifică exact ce se poate testa și limitele testării.
  • Programele completează procesul de divulgare coordonată a vulnerabilităților de la art. 36. Vulnerabilitățile găsite se raportează și se gestionează după aceleași reguli.
  • Recompensele se acordă persoanelor fizice sau juridice, după criterii de eligibilitate și validare stabilite pentru fiecare program, în limita creditelor bugetare aprobate. Valoarea maximă pentru o vulnerabilitate și fondul total se anunță participanților înainte de începerea programului.
  • Testarea începe numai după aprobarea programului de către DNSC, obținerea acordurilor și acceptarea expresă a condițiilor de către participant. Programul stabilește cel puțin obiectul testării, metodele permise, durata, limitele tehnice și operaționale, modul de raportare și condițiile de suspendare sau încetare.
  • Sunt interzise, printre altele, accesarea, copierea, ștergerea sau modificarea neautorizată a datelor, atacurile de tip brute-force, phishingul și alte tehnici de inginerie socială, programele de tip malware, menținerea accesului după încetarea autorizării și divulgarea publică a vulnerabilităților fără respectarea procesului de divulgare coordonată.
  • Depășirea limitelor duce la încetarea autorizării și la pierderea dreptului la recompensă, fără a înlătura răspunderea civilă, contravențională sau penală. Participarea este voluntară și nu obligă la un anumit rezultat.

Guvernul ar urma să aprobe prin hotărâre, în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, normele metodologice: inițierea și aprobarea programelor, selecția rețelelor și sistemelor, condițiile de participare, raportarea și validarea vulnerabilităților, acordarea recompenselor, protecția datelor și condițiile de monitorizare, suspendare și încetare.

Ce înseamnă pentru entități

Proiectul nu creează obligații noi pentru entitățile esențiale sau importante și nu include automat nicio rețea: privește sistemele DNSC și ale entităților de drept public, numai cu acordul lor scris. Pentru o autoritate sau o instituție publică aflată sub incidența OUG nr. 155/2024, un astfel de program ar putea completa testele proprii. Proiectul se adaugă cadrului pentru cercetarea vulnerabilităților cu bună-credință, introdus prin Legea nr. 123/2026 la art. 36 alin. (11) din ordonanță. Textul final poate diferi de forma adoptată de Senat; stadiul este urmărit în secțiunea „În lucru” a hub-ului.

2. EVAL_MMS: versiunile 1.1 și 3.1

Pe pagina Obligațiile entităților înregistrate de pe dnsc.ro, DNSC a înlocuit instrumentele de autoevaluare a maturității măsurilor de gestionare a riscurilor cu versiuni noi: EVAL_MMS_B v1.1 pentru nivelul de bază, EVAL_MMS_I v3.1 pentru nivelul important și EVAL_MMS_E v3.1 pentru nivelul esențial. Linkurile de descărcare s-au schimbat; în tabelul de instrumente din hub sunt acum cele noi. Instrumentul ENIRE@RO, pentru evaluarea nivelului de risc, a rămas la versiunea 2.

DNSC nu a publicat pe pagină o listă a modificărilor dintre versiuni. Recomandarea practică: descărcați instrumentul de pe dnsc.ro înainte de fiecare autoevaluare și păstrați în dosarul de conformare versiunea folosită. Prima autoevaluare se face în 60 de zile de la transmiterea evaluării nivelului de risc (art. 18 alin. (7) din OUG nr. 155/2024), apoi anual (art. 12 alin. (4)), iar entitățile esențiale transmit un plan de remediere în 30 de zile (art. 12 alin. (5)). Pragurile și modul de lucru sunt explicate în articolul despre autoevaluarea maturității cu EVAL_MMS și în cel despre planul de remediere.

Ce nu s-a schimbat

Până la 17 noiembrie 2026 nu au apărut în Monitorul Oficial acte noi ale DNSC. Din cele 14 acte prevăzute la art. 65 din OUG nr. 155/2024 sunt publicate în continuare 4; normele privind raportarea incidentelor și ordinul care stabilește periodicitatea auditului de securitate lipsesc încă. Directiva (UE) 2022/2555 nu a fost modificată, iar singurul act de punere în aplicare rămâne Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2690.

Întrebări frecvente

Programul de recompense pentru vulnerabilități este deja lege?

Nu. Proiectul a fost adoptat de Senat la 2 noiembrie 2026 și se află la Camera Deputaților, cameră decizională, ca PL-x 729/2026. După adoptare și promulgare, Guvernul trebuie să aprobe normele metodologice în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar DNSC să aprobe fiecare program în parte.

Pot primi astăzi o recompensă pentru o vulnerabilitate raportată unei instituții publice?

Nu. Până la intrarea în vigoare a legii, a normelor și a unui program aprobat de DNSC nu există un cadru pentru recompense. Vulnerabilitățile se raportează prin procesul de divulgare coordonată prevăzut la art. 36 din OUG nr. 155/2024.

Se aplică programele și firmelor private?

În forma adoptată de Senat, programele privesc rețelele și sistemele DNSC și pe cele ale autorităților, instituțiilor publice și altor entități de drept public, numai cu acordul scris al titularilor dreptului de a autoriza testarea. Recompensele pot fi primite de persoane fizice sau juridice care participă la program.

Trebuie refăcută o autoevaluare făcută cu versiunea anterioară EVAL_MMS?

Pagina DNSC a instrumentelor nu precizează acest lucru. Pentru autoevaluările următoare folosiți versiunea publicată în prezent pe dnsc.ro și păstrați în dosarul de conformare versiunea utilizată. Dacă aveți o autoevaluare în curs, cereți confirmarea DNSC.

Surse: fișa PL-x 729/2026 pe cdep.ro și forma adoptată de Senat; pagina DNSC „Obligațiile entităților înregistrate”; legislatie.just.ro și EUR-Lex. Verificate la 17 noiembrie 2026.

Legislație completă: toate actele NIS și NIS2 din România, cu stadiul fiecăruia, sunt în hub-ul Directiva NIS2 în România.

Planul de remediere NIS2 este documentul prin care o entitate esențială arată cum și până când corectează deficiențele găsite la autoevaluarea maturității. Potrivit art. 12 alin. (5) din OUG 155/2024, se transmite la DNSC în 30 de zile de la autoevaluare și trebuie asumat de managementul entității.

Pe scurt

  • Autoevaluarea maturității este anuală și se transmite la DNSC, asumată de management (art. 12 alin. 4).
  • Entitățile esențiale trimit, în 30 de zile de la autoevaluare, un plan de măsuri pentru remedierea deficiențelor (art. 12 alin. 5).
  • Organele de conducere aprobă măsurile, supraveghează aplicarea și răspund de încălcări (art. 14 alin. 1).
  • Un plan util prioritizează după risc, are responsabili nominali, termene realiste, buget și dovezi de închidere pentru fiecare măsură.
  • Același plan devine instrumentul de raportare către conducere și baza discuției la auditul de securitate.

Ce spune legea despre planul de remediere?

Trei prevederi din OUG 155/2024 se leagă direct:

  • art. 12 alin. (3): când organele de conducere constată că nu sunt respectate măsurile din ordinul DNSC, aplică fără întârzieri nejustificate măsurile corective necesare;
  • art. 12 alin. (4): entitățile esențiale și importante realizează și transmit anual o autoevaluare a nivelului de maturitate, asumată de management;
  • art. 12 alin. (5): în termen de 30 de zile de la autoevaluare, entitățile esențiale transmit DNSC un plan de măsuri pentru remedierea deficiențelor, asumat de management.

Măsurile față de care se evaluează sunt cele din Ordinul DNSC 1/2026: 218 controale, organizate pe trei niveluri de asigurare (34 Bază, 133 Important, 218 Esențial), cu praguri de maturitate de 2,5, 3 și 3,5. Detaliile despre instrumentele EVAL_MMS sunt în articolul despre autoevaluarea maturității.

Entitățile importante nu au obligația legală de a trimite planul în 30 de zile, dar art. 12 alin. (3) se aplică și lor: deficiențele constatate se corectează. Un plan scris este cel mai simplu mod de a arăta că se întâmplă asta.

De ce nu ajunge lista de controale „neîndeplinite”?

Rezultatul autoevaluării este o listă de scoruri. Dacă planul de remediere copiază lista și pune un termen general („până la sfârșitul anului”), apar trei probleme:

  1. Nu se vede prioritatea. Un control lipsă la autentificarea multifactor pe accesul la distanță nu are aceeași greutate ca o procedură de revizuire anuală nefinalizată.
  2. Nu se vede cine face. Fără responsabil nominal, măsura rămâne a „departamentului IT”, adică a nimănui.
  3. Nu se poate verifica. Fără dovadă de închidere, nici conducerea, nici auditorul nu pot spune dacă măsura este implementată.

Planul de remediere este, de fapt, un instrument de management, nu un formular.

Cum construiești planul, pas cu pas

  1. Porniți de la rezultatul autoevaluării, pe controale, nu doar de la scorul general. Notați nivelul curent și nivelul țintă pentru fiecare control.
  2. Grupați deficiențele în măsuri. Mai multe controale se închid adesea cu o singură măsură (de exemplu, o soluție de gestionare a identităților acoperă mai multe cerințe de control al accesului).
  3. Prioritizați după risc. Folosiți analiza de riscuri a entității: ce măsură reduce cel mai mult probabilitatea sau impactul unui incident semnificativ? Măsurile cheie din catalogul DNSC primesc prioritate.
  4. Stabiliți un responsabil nominal pentru fiecare măsură și un coordonator al planului (de regulă responsabilul cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice).
  5. Fixați termene realiste, în etape: ce se închide imediat, ce în 90 de zile, ce în 12 luni.
  6. Estimați resursele: buget, timp intern, furnizori. Art. 14 alin. (3) cere conducerii să asigure alocarea resurselor necesare.
  7. Definiți dovada de închidere: document aprobat, configurație verificată, raport de test, jurnal, proces-verbal de instruire.
  8. Supuneți planul aprobării organelor de conducere și păstrați dovada aprobării.
  9. Transmiteți planul la DNSC în 30 de zile de la autoevaluare (entități esențiale).
  10. Urmăriți lunar progresul și raportați trimestrial conducerii.

Structura recomandată a unei măsuri din plan

Câmp Exemplu
ID măsură M-07
Controale acoperite Controalele de autentificare și acces la distanță din catalogul DNSC
Deficiență constatată Acces VPN fără autentificare multifactor pentru furnizori
Risc asociat Acces neautorizat cu parolă compromisă
Prioritate Ridicată
Măsură Autentificare multifactor obligatorie pentru toate conturile de acces la distanță
Responsabil Numele persoanei, nu departamentul
Termen Data concretă
Resurse Licențe, ore interne, furnizor
Dovadă de închidere Export de configurație, test de acces, procedură actualizată
Stare Neînceput / În lucru / Închis / Verificat

Un tabel de acest tip, ținut la zi, este suficient pentru a răspunde la întrebările conducerii, ale DNSC și ale auditorului.

Cum prioritizezi când resursele sunt limitate?

Nu toate deficiențele pot fi închise în același an. O ordine practică:

  • Imediat: măsuri ieftine cu efect mare asupra riscului, cum ar fi autentificarea multifactor (art. 13 lit. j), copiile de rezervă testate și izolate (lit. h), închiderea conturilor inutile, procedura de notificare a incidentelor.
  • În 90 de zile: politici și proceduri lipsă, analiza riscurilor actualizată, evaluarea furnizorilor critici (art. 13 lit. d), formarea organelor de conducere (art. 14 alin. 2).
  • În 12 luni: proiecte tehnice mai mari, segmentare de rețea, jurnalizare centralizată și trasabilitate (art. 11 alin. 4), exerciții de continuitate.

Măsurile amânate rămân în plan, cu justificare și cu măsuri compensatorii temporare. Un plan care recunoaște ce nu se poate face acum este mai credibil decât unul care promite totul în trei luni.

Ce rol are conducerea?

Conducerea nu doar semnează. Art. 14 alin. (1) spune că organele de conducere aprobă măsurile, supraveghează punerea lor în aplicare și răspund de încălcări. În practică, asta înseamnă:

  • aprobă planul și bugetul aferent;
  • primește periodic un raport scurt: câte măsuri sunt închise, ce întârzie și de ce, ce riscuri rămân deschise;
  • decide când o măsură se amână și acceptă formal riscul rezidual;
  • se asigură că responsabilul are autoritatea și resursele necesare.

Membrii organelor de conducere urmează, potrivit art. 14 alin. (2), cursuri de formare acreditate. Planul de remediere este materialul cel mai concret pe care îl pot folosi pentru a-și exercita supravegherea.

Planul de remediere și auditul

Auditul de securitate cibernetică este obligatoriu (art. 11 alin. 5), dar periodicitatea lui nu a fost încă stabilită prin ordin DNSC. Indiferent de calendar, auditorul va căuta exact ce conține un plan bun: deficiențe cunoscute, decizii documentate, dovezi de închidere. Regulile privind auditorii și incompatibilitățile sunt explicate în articolul despre auditorul NIS.

Pentru firmele care fac parte dintr-un grup, planul trebuie să reflecte ce controale sunt centrale, locale sau partajate, potrivit Deciziei DNSC 3/2026. Fiecare entitate își asumă propriul plan. Detalii în articolul despre NIS2 în grupuri de firme.

Greșeli frecvente

  • planul copiază lista de controale, fără grupare în măsuri;
  • toate măsurile au același termen;
  • responsabilul este „IT” sau „furnizorul”;
  • nu există buget aprobat, deci termenele sunt formale;
  • măsurile închise nu au dovadă;
  • planul nu se mai actualizează după transmitere și reapare identic la autoevaluarea următoare.

Cum vă ajută ProDefence

Prin consultanța NIS2 transformăm rezultatul autoevaluării într-un plan de remediere prioritizat, cu măsuri, responsabili, termene și dovezi de închidere, pregătit pentru aprobarea conducerii și pentru transmiterea la DNSC. Consultanța pornește de la 10.000 EUR pe proiect.

Dacă entitatea nu are încă un responsabil intern cu experiență, serviciul de responsabil NIS2 externalizat (de la 1.200 EUR pe lună, contract de 12 luni) preia coordonarea planului și raportarea către conducere. Politicile și procedurile lipsă se pot acoperi cu pachetele de documentație NIS2: 1.500 EUR pentru entitate importantă, 2.000 EUR pentru entitate esențială, plată unică, licență pentru o singură organizație. ProDefence nu este plătitoare de TVA, deci prețurile afișate sunt finale.

Platforma CysNIS ține evaluarea controalelor, riscurile și planificarea în același loc, cu separarea clară între obligațiile legale, recomandările tehnice și rezultatele orientative. Prin auditorii NIS atestați de DNSC din echipă, ProDefence poate efectua și auditul, cu respectarea regulilor de incompatibilitate dintre consultanță și audit pentru aceeași entitate.

Planul de remediere conține aproape întotdeauna măsuri de instruire, iar acestea nu trebuie construite de la zero. Cursurile structurate pe niveluri de pe CysEdu pot acoperi instruirea angajaților, iar CysGame oferă gratuit chestionare și misiuni interactive despre phishing, ransomware și protecția datelor, utile pentru campaniile periodice de conștientizare.

Întrebări frecvente

Cine trebuie să trimită planul de remediere la DNSC?

Entitățile esențiale, în 30 de zile de la realizarea autoevaluării, potrivit art. 12 alin. (5) din OUG 155/2024. Entitățile importante nu au acest termen, dar au obligația generală de a aplica fără întârzieri nejustificate măsurile corective, deci un plan scris le este la fel de util.

Cine semnează planul?

Planul trebuie asumat de managementul entității. Organele de conducere aprobă măsurile de gestionare a riscurilor și răspund de încălcări (art. 14 alin. 1), deci aprobarea lor formală, documentată, este esențială. Responsabilul cu securitatea coordonează, dar nu înlocuiește conducerea.

Cât de des se actualizează planul?

Autoevaluarea este anuală, deci și planul se reface cel puțin anual. Între autoevaluări, planul se actualizează la fiecare măsură închisă, la incidente semnificative și la schimbări majore de sisteme. O urmărire lunară și un raport trimestrial către conducere sunt un ritm rezonabil.

Ce fac dacă nu pot închide toate deficiențele în termenul propus?

Măsura rămâne în plan, cu un termen nou justificat, cu măsuri compensatorii temporare și cu acceptarea formală a riscului rezidual de către conducere. Ce contează este ca decizia să fie documentată, nu ascunsă.

Planul de remediere înlocuiește auditul?

Nu. Autoevaluarea și planul sunt făcute de entitate, iar auditul este o evaluare independentă, obligatorie potrivit art. 11 alin. (5). Periodicitatea auditului nu a fost încă stabilită prin ordin DNSC. Un plan bine ținut face auditul mai rapid și mai puțin costisitor.

Pot folosi același plan pentru toate firmele din grup?

Nu integral. Controalele centrale sau partajate pot fi descrise o singură dată, dar fiecare entitate își face autoevaluarea și își asumă propriul plan, potrivit regulilor din Decizia DNSC 3/2026.

Surse

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică și conformitate NIS2, coordonează echipa ProDefence, care include auditori NIS atestați de DNSC.

Un consultant NIS2 bun se alege după trei criterii verificabile: lucrează pe textul OUG 155/2024 și al Ordinului DNSC 1/2026, nu pe promisiuni generale; spune exact ce livrează și ce rămâne în sarcina organizației; nu vinde lucruri care nu există, precum „certificarea NIS2” sau „autorizarea DNSC a responsabilului”.

Pe scurt

  • Răspunderea pentru conformarea NIS2 rămâne la organele de conducere ale entității (art. 14 alin. (1) OUG 155/2024), oricine ar face munca.
  • Nu există certificare NIS2 a organizațiilor, autorizare DNSC a responsabilului NIS sau cod COR dedicat acestuia.
  • Ordinul DNSC 1/2026 stabilește 218 controale, grupate pe trei niveluri de asigurare: 34 Bază, 133 Important, 218 Esențial.
  • Consultanța și auditul NIS pentru aceeași organizație trebuie separate: auditorul are incompatibilități stabilite de lege.
  • Un contract bun enumeră livrabilele, termenele, dovezile și transferul de cunoștințe către echipa internă.

De ce contează alegerea consultantului NIS2

Piața de servicii NIS2 din România a crescut rapid după publicarea OUG 155/2024 și, mai ales, după Ordinul DNSC 1/2026 (Monitorul Oficial 712 și 712 bis din 27 august 2026). Odată cu cererea au apărut și oferte care amestecă obligațiile legale cu bunele practici, sau care promit rezultate pe care nicio firmă nu le poate garanta.

Miza nu e doar bugetul. Organele de conducere aprobă măsurile de gestionare a riscurilor, le supraveghează și răspund de încălcări (art. 14 alin. (1)). Entitățile transmit anual o autoevaluare a maturității, asumată de management (art. 12 alin. (4)), iar entitățile esențiale trimit, în 30 de zile, un plan de remediere (art. 12 alin. (5)). Dacă documentația primită de la consultant nu rezistă la o verificare DNSC, costul îl suportă organizația, nu consultantul.

Ce trebuie să facă, concret, un consultant NIS2

Înainte de întrebări, merită clarificat obiectul contractului. O consultanță NIS2 completă acoperă, de regulă:

  1. Verificarea încadrării: sector, tip de entitate, mărime, grup de întreprinderi (Decizia DNSC 3/2026), obligația de notificare către DNSC.
  2. Inventarul activelor și analiza riscurilor: lista pe care entitatea trebuie să o pună la dispoziția DNSC la cerere (art. 11 alin. (7)).
  3. Evaluarea controalelor din Ordinul DNSC 1/2026, la nivelul de asigurare corespunzător nivelului de risc al entității (art. IV din ordin).
  4. Politicile și procedurile cerute de art. 13 lit. a)-j): de la criptografie și lanțul de aprovizionare la continuitate, gestionarea incidentelor și autentificare multifactor.
  5. Declarația de aplicabilitate pentru cerințele din reglementări speciale sau sectoriale (art. III alin. (2) din Ordinul 1/2026).
  6. Pregătirea autoevaluării anuale și, pentru entitățile esențiale, a planului de remediere.
  7. Formarea: conducerea urmează cursuri acreditate, iar personalul este format periodic (art. 14 alin. (2)).

Un consultant care nu poate spune unde se află fiecare dintre aceste elemente în oferta lui nu are încă o metodă, ci o intenție.

12 întrebări de pus înainte de a semna

Despre bază și metodă

1. Pe ce texte lucrați? Răspunsul corect numește OUG 155/2024 aprobată prin Legea 124/2025, Ordinul DNSC 1/2026, Ordinul DNSC 2/2025 pentru nivelul de risc și, dacă e cazul, Decizia DNSC 3/2026 pentru grupuri. Un răspuns care se oprește la „Directiva NIS2” e incomplet pentru România.

2. Cum stabiliți nivelul de asigurare aplicabil? Controalele se aleg după nivelul de risc al entității, nu după preferința consultantului. Cereți să vi se arate cum se ajunge de la scorul de risc la nivelul Bază, Important sau Esențial.

3. Cum tratați cele 218 controale? Întrebați dacă evaluarea se face pe fiecare control, cu dovezi, sau doar pe capitole. Cereți un exemplu de fișă de evaluare pentru un control.

4. Ce standarde folosiți pe lângă ordin? ISO/IEC 27001, NIST CSF 2.0 sau CyFun pot ajuta, dar nu înlocuiesc ordinul. Consultantul trebuie să explice corespondența, nu să vă vândă un standard în locul obligației legale.

Despre livrabile

5. Ce documente primim și în ce format? Cereți lista exactă: registru de active, registru de riscuri, politici, proceduri, declarație de aplicabilitate, plan de remediere. Formatul trebuie să fie editabil, pentru că documentele vor fi actualizate anual.

6. Documentele sunt adaptate sau generice? Un set de politici cu numele firmei schimbat nu rezistă la prima întrebare a unui auditor. Întrebați câte interviuri și ce analiză stau în spatele fiecărui document.

7. Ce rămâne la noi după proiect? Organizația trebuie să poată repeta autoevaluarea anuală fără să reînceapă de la zero. Cereți transfer de cunoștințe, nu doar dosare.

Despre roluri și răspundere

8. Cine este responsabilul NIS și cum îl pregătiți? Responsabilii se desemnează în 30 de zile de la comunicarea deciziei DNSC (art. 14 alin. (3)). Pentru entitățile esențiale, alin. (4) cere cinci condiții cumulative, inclusiv independența față de IT și un curs acreditat recunoscut de DNSC în 12 luni.

9. Vă puteți ocupa și de audit? Răspunsul corect este nu, pentru același client și pentru aceeași perioadă: auditorul NIS are incompatibilități stabilite de lege. Un consultant care își auditează propria muncă produce un raport fără valoare.

10. Cum lucrați cu conducerea? Conducerea aprobă măsurile și răspunde de ele. Un consultant serios programează întâlniri cu organele de conducere, nu doar cu departamentul IT.

Despre bani și termene

11. Cum se formează prețul? Tariful trebuie legat de perimetru: număr de entități, de locații, de sisteme, nivel de asigurare. Un preț fix „pentru orice firmă” ascunde de obicei șabloane.

12. Ce se întâmplă dacă DNSC schimbă cerințele? Ordinele DNSC s-au succedat rapid în 2025 și 2026. Contractul trebuie să spună cum se tratează modificările apărute în timpul proiectului.

Semnale de alarmă

Ce vi se spune De ce e o problemă
„Vă certificăm NIS2” Nu există certificare NIS2 a organizațiilor. Directiva privește certificarea unor produse, servicii și procese TIC, nu a firmelor.
„Responsabilul nostru este autorizat DNSC” Nu există autorizare DNSC a responsabilului NIS și nici cod COR dedicat.
„Garantăm că nu primiți amendă” Nimeni nu poate garanta decizia autorității. Se poate garanta doar calitatea muncii.
„Facem și auditul, ca să fie mai simplu” Consultanța și auditul pentru aceeași organizație sunt incompatibile.
„Vă trimitem pachetul de documente în 48 de ore, fără interviuri” Documentele generice nu reflectă riscurile reale ale entității.
„Nu e nevoie să implicăm conducerea” Conducerea aprobă măsurile și răspunde de încălcări (art. 14).
„Termenele nu se aplică încă pentru dumneavoastră” Termenele curg din momente precise: decizia DNSC, autoevaluarea, notificarea incidentului. Cereți trimiterea la articol.

Prima amendă aplicată de DNSC în baza OUG 155/2024, de 50.000 de lei, din 29 septembrie 2026, a sancționat nenotificarea de înregistrare (art. 60 alin. (1) lit. o)). Exemplul arată că obligațiile simple, ușor de ratat, sunt verificate primele.

Ce ar trebui să conțină contractul

  • Perimetrul: entitățile, locațiile și sistemele incluse, cu nivelul de asigurare.
  • Livrabilele: listă nominală, format editabil, versiune și dată.
  • Calendarul: etape cu termene, inclusiv cele legate de obligațiile legale (desemnarea responsabilului, autoevaluarea, planul de remediere).
  • Criteriile de acceptanță: cine aprobă fiecare livrabil și pe ce bază.
  • Confidențialitatea: registrul de active și cel de riscuri sunt informații sensibile; cereți regulile de stocare și de distrugere.
  • Transferul de cunoștințe: sesiuni cu echipa internă și cu conducerea.
  • Modificările legislative: cum se ajustează proiectul dacă apare un nou ordin DNSC.
  • Separarea de audit: declarația că firma nu va audita același perimetru.

Variante de colaborare

Nu toate organizațiile au nevoie de același model. Articolul despre cele trei variante de implementare NIS2 compară implementarea în regie proprie, cu un consultant pe proiect și prin responsabil NIS2 externalizat. Regula comună: se externalizează munca, nu răspunderea.

Pentru organizațiile care au echipă internă și au nevoie doar de structură, un pachet de documentație plus o platformă de evaluare poate fi suficient. Pentru cele fără personal de securitate, un responsabil externalizat cu prezență lunară este de obicei mai realist decât un proiect punctual.

Cum vă ajută ProDefence

Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC. Pentru clienții de consultanță, asta înseamnă documente scrise de oameni care știu ce verifică un auditor, iar regula de independență se aplică: nu audităm perimetrul pe care l-am consiliat.

  • Consultanță NIS2, de la 10.000 EUR pe proiect: încadrare, active, riscuri, evaluarea celor 218 controale la nivelul aplicabil, politici, declarație de aplicabilitate, plan de remediere.
  • Responsabil NIS2 externalizat, de la 1.200 EUR pe lună, contract de 12 luni.
  • Pachete de documentație NIS2: 1.500 EUR pentru entitate importantă, 2.000 EUR pentru entitate esențială, licență pentru o singură organizație, vândute doar organizațiilor vizate de NIS2.
  • CysNIS: verificarea încadrării, evaluarea controalelor, gestionarea riscurilor și documentarea parcursului, cu separare clară între obligație legală, recomandare tehnică și rezultat orientativ.

ProDefence nu este plătitor de TVA, deci prețurile afișate sunt finale. Primul pas recomandat: verificarea încadrării.

Întrebări frecvente

Am nevoie obligatoriu de un consultant pentru NIS2?

Nu. OUG 155/2024 nu obligă entitățile să lucreze cu un consultant. Organizația poate implementa măsurile cu personal propriu, dacă are competențele necesare. Consultantul aduce metodă și viteză, dar răspunderea pentru măsuri rămâne la organele de conducere, conform art. 14 alin. (1).

Poate aceeași firmă să facă și consultanța, și auditul NIS?

Nu pentru același client și același perimetru. Auditorul NIS are incompatibilități stabilite de lege, iar un audit făcut de cel care a construit sistemul nu oferă o evaluare independentă. Puteți lucra cu aceeași firmă pentru consultanță într-o organizație și audit în alta.

Există certificare NIS2 pentru firme?

Nu. Nu există o certificare NIS2 a organizațiilor. Există certificări ale persoanelor, emise de organisme private, și certificări de produse, servicii sau procese TIC. Conformarea se dovedește prin măsuri implementate, autoevaluarea anuală transmisă către DNSC și audit.

Cât costă un consultant NIS2?

Prețul depinde de perimetru: numărul de entități, locații și sisteme, plus nivelul de asigurare aplicabil. La ProDefence, consultanța pornește de la 10.000 EUR pe proiect, auditul de la 5.000 EUR pe misiune, iar responsabilul externalizat de la 1.200 EUR pe lună, fără TVA adăugat.

Ce documente trebuie să primesc la finalul consultanței?

Cel puțin: registrul de active, analiza riscurilor, evaluarea controalelor din Ordinul DNSC 1/2026, politicile cerute de art. 13 OUG 155/2024, declarația de aplicabilitate și planul de remediere, toate în format editabil, ca să poată fi actualizate la autoevaluarea anuală.

Cum verific dacă un auditor NIS este atestat de DNSC?

Atestatul de auditor se emite de DNSC și este valabil trei ani. Cereți numărul atestatului și verificați-l în evidențele publice ale DNSC. Detaliile sunt explicate în articolul despre auditorul NIS și lista DNSC.

Surse

Alexandru Angheluș, ProDefence. Lucrează pe implementarea și auditul NIS2 pentru entități esențiale și importante din România.

Un sistem de management al securității informației conform ISO/IEC 27001 acoperă o parte importantă din munca cerută de NIS2: analiza riscurilor, politicile, controlul accesului, gestionarea incidentelor, continuitatea. Nu înseamnă însă conformare cu OUG 155/2024. Lipsesc obligațiile față de DNSC, rolul conducerii, termenele de notificare și evaluarea pe catalogul Ordinului DNSC 1/2026.

Pe scurt

  • ISO 27001 este un standard voluntar, cu certificare; NIS2 este o obligație legală, cu supraveghere din partea DNSC și cu amenzi.
  • Măsurile minime din art. 13 al OUG 155/2024 se suprapun în mare parte cu domeniile acoperite de ISO 27001.
  • Certificatul ISO 27001 nu înlocuiește autoevaluarea anuală a maturității pe instrumentele DNSC și nici auditul NIS.
  • Ordinul DNSC 1/2026 cere o declarație de aplicabilitate pentru cerințele provenite din reglementări speciale sau sectoriale.
  • Cea mai eficientă cale este o corespondență control cu control, nu o a doua documentație paralelă.

Care este diferența de fond dintre NIS2 și ISO 27001?

ISO 27001 descrie cum se construiește și se îmbunătățește un sistem de management al securității informației. Organizația își stabilește singură domeniul, își evaluează riscurile, alege controalele și le justifică într-o declarație de aplicabilitate. Certificarea o face un organism de certificare, la cererea organizației.

NIS2, prin OUG 155/2024, este lege. Domeniul nu îl alegeți voi: dacă sunteți entitate esențială sau importantă, obligațiile se aplică întregii entități. Nivelul controalelor rezultă din evaluarea nivelului de risc făcută după metodologia DNSC, iar Ordinul DNSC 1/2026 stabilește catalogul: 34 de controale la nivelul Bază, 133 la Important și 218 la Esențial.

Aspect ISO/IEC 27001 NIS2 (OUG 155/2024 și Ordinul DNSC 1/2026)
Natură Standard voluntar Obligație legală
Domeniu Ales de organizație Întreaga entitate vizată
Controale Alese pe baza riscului Catalog național pe niveluri de asigurare
Evaluare externă Audit de certificare Audit de securitate și supraveghere DNSC
Raportare Nu există raportare către autoritate Autoevaluare anuală transmisă DNSC, notificarea incidentelor
Rolul conducerii Angajament și analiză efectuată de management Aprobare, supraveghere, răspundere, formare acreditată (art. 14)
Sancțiuni Pierderea certificatului Amenzi de până la 10 mil. EUR sau 2% din cifra de afaceri

Ce puteți reutiliza din ISO 27001?

Aproape tot ce ține de sistemul de management:

  1. Analiza și tratarea riscurilor. OUG 155/2024 cere politici și proceduri de analiză a riscurilor și revizuirea lor periodică (art. 13 lit. a).
  2. Inventarul activelor. DNSC poate cere lista activelor relevante și lista riscurilor identificate (art. 11 alin. 7).
  3. Politicile de securitate, inclusiv criptografia (art. 13 lit. c), controlul accesului și gestionarea activelor (lit. f).
  4. Gestionarea incidentelor (lit. g), ca proces intern.
  5. Continuitatea activității, copiile de rezervă și redresarea (lit. h).
  6. Relația cu furnizorii (lit. d), dacă procesul ISO acoperă efectiv furnizorii critici.
  7. Auditul intern și analiza efectuată de management, ca mecanisme de verificare și îmbunătățire.
  8. Dovezile. Înregistrările păstrate pentru certificare sunt, în mare parte, aceleași dovezi necesare la autoevaluarea NIS2.

Ce trebuie adăugat pentru NIS2?

Cerință NIS2 De ce nu o acoperă automat ISO 27001
Notificarea de înregistrare la DNSC Obligație legală, fără echivalent în standard. Prima amendă DNSC (50.000 lei, 29.09.2026) a fost pentru nenotificarea de înregistrare
Autoevaluarea anuală a maturității, asumată de management (art. 12 alin. 4) Se face pe instrumentele DNSC, cu pragurile 2,5 / 3 / 3,5
Planul de remediere în 30 de zile, pentru entitățile esențiale (art. 12 alin. 5) Format și termen stabilite de lege
Aprobarea măsurilor și răspunderea conducerii (art. 14 alin. 1) ISO cere implicare, nu răspundere juridică pentru încălcări
Formarea acreditată a conducerii (art. 14 alin. 2) Standardul nu cere cursuri acreditate pentru conducere
Responsabilul NIS desemnat în 30 de zile, cu cinci condiții la entitățile esențiale (art. 14 alin. 3-4) Rol diferit de cel al managerului de securitate din ISO
Notificarea incidentelor semnificative: 24 h, 72 h, o lună Termene legale către DNSC
Jurnalizare și trasabilitatea tuturor activităților (art. 11 alin. 4) Poate exista, dar extinderea cerută de lege trebuie verificată
Autentificare multifactor, după caz (art. 13 lit. j) În ISO e o alegere bazată pe risc
Date despre furnizorii de servicii digitale, la cererea DNSC (art. 11 alin. 9) Registrul trebuie pregătit în formatul cerut
Domeniul: întreaga entitate Certificarea ISO poate acoperi doar o parte din organizație

Ultimul rând este cel mai des trecut cu vederea. Un certificat ISO 27001 pentru „dezvoltare software, sediul din București” nu acoperă depozitul, fabrica sau rețeaua de puncte de lucru. NIS2 le acoperă pe toate.

Ce este declarația de aplicabilitate din Ordinul DNSC 1/2026?

Art. III din Ordinul DNSC 1/2026 prevede că măsurile de gestionare a riscurilor se completează, atunci când este cazul, cu cerințe din reglementări speciale sau sectoriale aplicabile entității. Cerințele implementate astfel se evidențiază într-o declarație de aplicabilitate întocmită de entitate.

Pentru o organizație cu ISO 27001, conceptul este familiar, pentru că standardul are propria declarație de aplicabilitate. Cele două nu sunt același document și nu au același rol, dar pot fi construite din aceeași bază: o matrice în care fiecare control are sursa (Ordinul 1/2026, standard, reglementare sectorială), stadiul, responsabilul și dovada.

Dacă entitatea face parte dintr-un grup, art. III alin. (3) trimite la regulile din Decizia DNSC 3/2026, explicate în articolul despre NIS2 în grupuri de firme.

Cum faceți corespondența control cu control?

  1. Porniți de la catalogul aplicabil. Lista de controale a nivelului vostru de asigurare din Ordinul DNSC 1/2026 este referința, nu anexa standardului. Detalii în articolul despre CyFun și cele 218 controale.
  2. Legați fiecare control de documentele și înregistrările ISO existente. Unde există potrivire completă, notați dovada.
  3. Marcați potrivirile parțiale. Cele mai frecvente: domeniul, jurnalizarea, MFA, furnizorii, formarea.
  4. Adăugați obligațiile fără echivalent: înregistrare, notificare, autoevaluare, plan de remediere, responsabil, formarea conducerii.
  5. Faceți o autoevaluare de probă pe instrumentul DNSC înainte de cea oficială. Pragurile sunt explicate în articolul despre autoevaluarea EVAL_MMS.
  6. Unificați calendarul: auditul intern ISO, analiza efectuată de management, autoevaluarea NIS2 și auditul NIS pot fi planificate astfel încât dovezile să servească tuturor.

CysNIS are un tabel interactiv de corespondență între Ordinul DNSC nr. 1/2026, art. 21 din NIS2, CyFun, NIST CSF 2.0 și ISO/IEC 27001:2022, care scurtează mult primii trei pași.

Merită ISO 27001 dacă oricum trebuie să faceți NIS2?

Depinde de clienți. Dacă vindeți în străinătate sau participați la licitații în care certificarea ISO 27001 contează, un singur sistem de management care servește ambelor scopuri este cea mai eficientă cale. Dacă singura motivație este NIS2, prioritatea este catalogul DNSC, iar certificarea poate veni ulterior, pe aceeași bază.

Atenție la confuzia inversă: nu există „certificare NIS2” pentru organizații. Diferența este explicată în articolul „Certificare NIS2”: ce există și ce nu.

Cum vă ajută ProDefence

Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC. Prin consultanța NIS2 (de la 10.000 EUR pe proiect) facem corespondența dintre sistemul vostru ISO 27001 și controalele aplicabile din Ordinul DNSC 1/2026, identificăm ce lipsește și completăm documentația fără să o dublăm. Auditul NIS2 pornește de la 5.000 EUR pe misiune, cu respectarea regulilor de incompatibilitate pentru auditori.

Dacă aveți nevoie de rolul cerut de art. 14, responsabilul NIS2 externalizat pornește de la 1.200 EUR pe lună, contract de 12 luni. Prețurile sunt finale, ProDefence nu este plătitoare de TVA.

Controlul ISO 27001 privind conștientizarea și instruirea (A.6.3) și cerința de instruire din NIS2 pot fi acoperite de același program. Cursurile de pe CysEdu și jocurile interactive gratuite de pe CysGame oferă materiale gata făcute pentru acest program.

Întrebări frecvente

Dacă avem certificare ISO 27001, suntem conformi NIS2?

Nu automat. ISO 27001 acoperă o parte importantă din măsuri, dar NIS2 adaugă obligații legale fără echivalent: notificarea de înregistrare, autoevaluarea anuală pe instrumentele DNSC, planul de remediere, răspunderea și formarea conducerii, responsabilul NIS și notificarea incidentelor în 24 h, 72 h și o lună.

Acceptă DNSC certificatul ISO 27001 în locul auditului NIS?

OUG 155/2024 cere un audit de securitate cu periodicitatea stabilită prin ordin DNSC, iar autoevaluarea anuală se face pe instrumentele DNSC. Certificatul ISO nu este prevăzut ca înlocuitor, dar dovezile din sistemul ISO pot fi folosite la autoevaluare și la audit.

Ce este declarația de aplicabilitate cerută de Ordinul DNSC 1/2026?

Este documentul în care entitatea evidențiază cerințele implementate ca urmare a unor reglementări speciale sau sectoriale care completează măsurile din ordin (art. III). Nu este identică cu declarația de aplicabilitate din ISO 27001, dar se poate construi pe aceeași matrice de controale.

Care sunt cele mai frecvente lipsuri ale unei organizații certificate ISO 27001?

Domeniul certificării mai restrâns decât entitatea, jurnalizarea incompletă, MFA neaplicat peste tot unde e nevoie, procesul de furnizori aplicat formal, formarea acreditată a conducerii, responsabilul NIS și procedura de notificare către DNSC cu termenele legale.

Ce legătură are CyFun cu ISO 27001?

CyFun, adoptat de România ca bază pentru catalogul național de controale, preia elemente din standarde internaționale, inclusiv ISO 27001. De aceea corespondența control cu control este posibilă, dar referința pentru conformare rămâne Ordinul DNSC 1/2026.

Trebuie să refacem documentația ISO pentru NIS2?

Nu. Documentația existentă se completează: se adaugă procedurile fără echivalent și se extind politicile acolo unde domeniul sau nivelul de detaliu nu este suficient. O documentație paralelă creează inconsecvențe și dublează munca de întreținere.

Surse

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică și conformare NIS2 la ProDefence, a cărei echipă include auditori NIS atestați de DNSC.

În multe organizații, conformarea NIS2 arată la fel: conducerea numește un responsabil cu securitatea, îi transmite sarcina și primește, din când în când, asigurarea că „totul e în regulă”. Apoi semnează autoevaluarea anuală pe încredere. OUG 155/2024 nu lasă însă răspunderea acolo unde ajunge munca. Organele de conducere aprobă măsurile, supraveghează aplicarea lor și răspund pentru încălcări (art. 14 alin. 1), oricine ar face munca efectivă.

Pe scurt

  • Răspunderea pentru măsurile de securitate cibernetică rămâne la organele de conducere, chiar dacă munca este delegată unui angajat, unei echipe sau unui furnizor (art. 14 alin. 1 din OUG 155/2024).
  • Autoevaluarea anuală a maturității și planul de remediere sunt asumate de management (art. 12 alin. 4 și 5). O semnătură pusă fără verificare nu mută răspunderea.
  • Un responsabil poate neglija sarcinile din motive previzibile: salariu nepotrivit cu rolul, prea multe sarcini, competențe insuficiente, perioada de acomodare sau de plecare, delegarea mai departe către un subaltern.
  • Cele mai multe dintre aceste cauze țin de decizii ale conducerii: resurse, autoritate, timp, formare.
  • Supravegherea nu cere cunoștințe tehnice. Cere dovezi în loc de declarații, raportare periodică, un înlocuitor desemnat și o verificare independentă.

Ce spune legea despre răspunderea conducerii?

Patru prevederi din OUG 155/2024 stabilesc rolul conducerii:

  • art. 14 alin. (1): organele de conducere ale entităților esențiale și importante aprobă măsurile de gestionare a riscurilor, supraveghează punerea lor în aplicare și răspund pentru încălcarea obligațiilor;
  • art. 14 alin. (2): membrii organelor de conducere urmează cursuri de formare acreditate, iar entitățile asigură formarea periodică a întregului personal;
  • art. 14 alin. (3): conducerea alocă resursele necesare și desemnează responsabilul cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice, în 30 de zile de la comunicarea deciziei DNSC de înscriere în registru;
  • art. 12 alin. (3): când constată că măsurile nu sunt respectate, organele de conducere aplică fără întârzieri nejustificate măsurile corective necesare.

La entitățile esențiale (cu excepțiile din lege pentru administrația publică, microîntreprinderi și întreprinderi mici), responsabilul trebuie să îndeplinească cinci condiții cumulative, printre care subordonarea directă față de conducere, independența față de funcțiile IT și OT, resursele adecvate și un curs acreditat recunoscut de DNSC în 12 luni de la numire (art. 14 alin. 4). Detaliile despre acest rol sunt în articolul despre responsabilul NIS: atribuții, numire și formare.

Directiva NIS2 merge mai departe. Art. 20 alin. (1) spune că organele de conducere „pot fi trase la răspundere” pentru încălcările entității. Art. 32 alin. (6) cere statelor membre să se asigure că persoanele fizice care reprezintă sau controlează o entitate esențială pot fi trase la răspundere pentru încălcarea obligației de a asigura conformarea. Ca măsură de ultimă instanță, art. 32 alin. (5) lit. b) permite solicitarea unei interdicții temporare de a exercita funcții de conducere pentru persoana aflată la nivel de director executiv sau reprezentant legal al unei entități esențiale.

Separat de regimul NIS2, administratorii unei societăți răspund față de aceasta pentru modul în care își exercită mandatul, potrivit Legii societăților nr. 31/1990 (art. 72). O neglijență care produce un incident costisitor poate deveni și o problemă între asociați și administratori.

Se deleagă munca, nu răspunderea

Legea nu cere conducerii să configureze servere sau să scrie proceduri. Îi cere să decidă, să aloce resurse și să verifice. Delegarea este normală și necesară: niciun administrator nu poate face singur munca de securitate, iar un responsabil nu poate acoperi singur toate cele 218 controale din Ordinul DNSC 1/2026.

Problema apare când delegarea înlocuiește supravegherea. Dacă singura sursă de informații a conducerii este persoana care face munca, conducerea nu supraveghează, ci doar ascultă. Iar autoevaluarea transmisă la DNSC, asumată de management, ajunge să reflecte ce crede responsabilul, nu ce există efectiv.

De ce ajunge un responsabil să neglijeze sarcinile

Neglijența rareori este rea-voință. De cele mai multe ori este rezultatul unor condiții pe care organizația le-a creat sau le-a tolerat. Merită înțelese, pentru că fiecare are alte semne și alt remediu.

Salariul nu reflectă responsabilitatea

Rolul de responsabil NIS se adaugă adesea unui post existent, fără ajustare de salariu. Persoana primește o responsabilitate cu miză legală, dar plata rămâne cea a postului anterior. Concluzia la care ajunge, de multe ori fără să o spună, este simplă: „pentru banii ăștia fac minimul”. Documentele se bifează formal, problemele nu se semnalează, nimic nu se face din proprie inițiativă.

Prea multe sarcini pentru un singur om

În firmele mici și mijlocii, același om administrează rețeaua, rezolvă problemele utilizatorilor, cumpără echipamente și, de la o zi la alta, răspunde și de NIS2. Urgențele zilnice câștigă întotdeauna în fața unei proceduri de revizuit sau a unui furnizor de evaluat. Termenele din planul de remediere alunecă lună de lună, iar răspunsul constant este „sunt pe ea”.

Competențele nu sunt cele cerute

NIS2 cere analiză de risc, guvernanță, gestionarea furnizorilor, raportarea incidentelor, continuitate. Un administrator de sistem foarte bun nu stăpânește automat aceste domenii. Când nu știe, nu toată lumea recunoaște. Rezultatul sunt documente copiate din modele, care nu descriu organizația, și răspunsuri vagi la întrebări concrete.

Nou venit în organizație

Un responsabil proaspăt numit nu cunoaște încă sistemele, furnizorii și istoricul incidentelor. Preia documente pe care nu le-a scris și pe care nu le înțelege complet, iar în primele luni evită să pună întrebări incomode. Perioada de acomodare este normală, dar devine un risc atunci când coincide cu un termen legal sau cu un incident.

Pe picior de plecare

Un angajat care și-a găsit alt loc de muncă, care așteaptă pensionarea sau care este nemulțumit își pierde interesul pentru termene care vor scadea după plecarea lui. Documentația nu se mai actualizează, iar cunoștințele despre sisteme rămân doar în mintea lui. Riscul cel mai mare apare după plecare: conturi active, parole cunoscute doar de el, proceduri pe care nimeni altcineva nu le-a aplicat vreodată.

Rolul a fost primit „din oficiu”

Când responsabilul este numit fără să fi fost întrebat, fără autoritate reală și fără să știe exact ce i se cere, nu își asumă rolul. Tot ce ține de securitate este trimis „la IT” sau „la furnizor”, iar decizia de numire rămâne un document fără efect practic.

Delegarea mai departe, către un subaltern

Este situația cel mai greu de observat, pentru că pe hârtie totul este corect: există un responsabil numit, cu nume și decizie. Munca o face însă altcineva, un nivel mai jos, care nu are nici mandatul, nici acces la conducere, nici întotdeauna pregătirea.

Consecințele sunt concrete. La entitățile esențiale, subordonarea directă față de conducere și cursul acreditat sunt condiții pe care trebuie să le îndeplinească persoana numită (art. 14 alin. 4), nu cea care lucrează efectiv. Informația ajunge la administrator filtrată de două ori. Responsabilul se bazează pe subaltern, subalternul consideră că nu este treaba lui să semnaleze problemele, iar la primul incident fiecare îl arată pe celălalt.

Delegarea în sine nu este o problemă. Devine o problemă când este nedeclarată, nescrisă și necontrolată. Mai mult, cauzele se adună: cel care deleagă este adesea supraîncărcat sau pe picior de plecare, iar cel care primește sarcina este adesea nou venit.

Frica de a raporta problemele

Dacă orice problemă raportată este tratată ca o vină personală, responsabilul învață repede să raporteze doar vești bune. Rapoartele sunt mereu „verzi”, nu există niciun incident raportat intern și nicio măsură întârziată. Pentru conducere, liniștea pare un semn bun. De cele mai multe ori este semnul că informația nu mai ajunge sus.

Ce riscă organizația când sarcinile sunt neglijate

Ce se neglijeazăConsecința posibilă
Notificarea pentru înregistrare la DNSCAmendă; prima amendă aplicată de DNSC în baza OUG 155/2024 a fost de 50.000 lei, pentru nenotificare
Detectarea și raportarea incidentelorTermenele de 24 de ore, 72 de ore și o lună sunt ratate; incidentul se agravează
Copiile de rezervă și testarea lorUn atac ransomware oprește activitatea zile sau săptămâni
Evaluarea furnizorilorUn furnizor compromis devine poarta de intrare în rețea
Autoevaluarea anualăConducerea asumă în fața DNSC un document care nu reflectă realitatea
Planul de remediereDeficiențele cunoscute rămân deschise de la un an la altul
Revocarea accesului la plecarea angajațilorConturi active ale unor persoane care nu mai lucrează în organizație

La nivel de sancțiuni, OUG 155/2024 prevede amenzi de până la 10 milioane EUR sau 2% din cifra de afaceri mondială pentru entitățile esențiale și de până la 7 milioane EUR sau 1,4% pentru entitățile importante, pentru încălcările din primul palier (art. 60). Pentru alte obligații, inclusiv notificarea pentru înregistrare, amenzile sunt între 1.500 și 500.000 lei, respectiv între 1.000 și 300.000 lei. DNSC poate efectua controale, poate emite dispoziții obligatorii cu termene de remediere și poate dispune un audit ad-hoc (art. 26, art. 57).

Amenda nu este, de regulă, costul cel mai mare. Oprirea activității, refacerea sistemelor, pierderea clienților și a contractelor cu entități care cer dovezi de conformare depășesc rapid orice sancțiune. Iar o autoevaluare optimistă, asumată de conducere, devine după incident un document greu de explicat.

Semnale de alarmă pe care le poate observa orice administrator

Nu este nevoie de pregătire tehnică pentru a observa că ceva nu merge:

  • responsabilul nu poate răspunde la întrebări simple fără să „verifice cu cineva”;
  • documentele sunt semnate de o persoană, dar scrise de alta;
  • nu a fost raportat niciun incident intern într-un an întreg;
  • toate termenele din planul de remediere au fost amânate cel puțin o dată;
  • politicile au aceeași dată de aprobare de la început și nu au fost revizuite;
  • la cererea unei dovezi concrete (un raport de test, un jurnal, un export de configurare) răspunsul este o descriere, nu documentul;
  • responsabilul evită auditul sau încearcă să-l amâne;
  • o singură persoană deține toate parolele de administrator și nu există un înlocuitor.

Un singur semnal nu înseamnă neglijență. Mai multe semnale în același timp înseamnă că supravegherea trebuie întărită.

Cum supraveghezi fără să faci munca tehnică

Cereți dovezi, nu declarații

Regula de bază: o măsură este închisă când există dovada, nu când cineva spune că e închisă. Dovada poate fi o procedură aprobată, un export de configurare, un raport de test al copiilor de rezervă, un proces-verbal de instruire, un jurnal. Planul de remediere ar trebui să precizeze, pentru fiecare măsură, ce dovadă o închide.

Asigurați resursele, nu doar numirea

Art. 14 alin. (3) cere conducerii să aloce resursele necesare. Asta înseamnă timp alocat explicit în fișa postului, un salariu sau un spor care reflectă responsabilitatea, buget pentru instrumente și pentru formare. Un responsabil fără resurse este o numire formală, nu o măsură de securitate.

Scrieți delegarea

Dacă responsabilul lucrează cu alte persoane, cine face ce trebuie să fie scris: sarcini, acces, raportare. Responsabilul numit rămâne cel care răspunde în fața conducerii și cel care participă la întâlnirile de raportare. Conducerea ar trebui să-l întrebe direct, nu prin intermediari.

Desemnați un înlocuitor

Pentru fiecare rol critic, inclusiv pentru responsabil, trebuie să existe o persoană care poate prelua activitatea. Parolele de administrator se păstrează într-un seif de parole cu acces controlat, nu doar în mintea unui om. La plecarea oricărui angajat cu acces privilegiat, predarea se face după o listă, iar accesul se revocă în ziua plecării.

Separați execuția de verificare

Cine implementează nu își poate verifica singur propria muncă. Autoevaluarea făcută de responsabil trebuie confruntată periodic cu o evaluare independentă: un audit intern, un consultant extern sau auditul de securitate prevăzut de art. 11 alin. (5). Auditorul NIS are, la rândul lui, incompatibilități stabilite de lege, explicate în articolul despre auditorul NIS atestat de DNSC.

Formați-vă ca membri ai conducerii

Formarea acreditată a organelor de conducere (art. 14 alin. 2) nu este o formalitate. Un administrator care înțelege ce înseamnă o copie de rezervă izolată sau o notificare în 24 de ore pune întrebări mai bune și recunoaște mai repede un răspuns evaziv. Standardul de pregătire pentru conducere este încă în lucru la DNSC; stadiul lui este descris în articolul despre proiectul DNSC privind pregătirea organelor de conducere.

Faceți ca raportarea problemelor să fie în siguranță

Responsabilul trebuie să poată spune „nu suntem conformi aici” fără să se teamă pentru post. O problemă raportată devreme este o problemă care se poate rezolva. O problemă ascunsă iese la iveală la incident sau la control.

Monitorizarea: ce urmărește conducerea și cât de des

Un tablou de bord simplu, prezentat lunar și discutat trimestrial, este suficient pentru majoritatea organizațiilor.

IndicatorCe aratăFrecvențăDovada
Măsuri din planul de remediere închise / întârziateRitmul real de implementareLunarPlanul actualizat, cu dovezi atașate
Incidente detectate și raportateDacă detecția funcționeazăLunarRegistrul de incidente, notificările către DNSC
Ultimul test de restaurare din copiile de rezervăDacă organizația își poate reveni după un atacTrimestrialRaportul testului
Conturi privilegiate și conturi ale foștilor angajațiControlul accesuluiTrimestrialExportul listei de conturi
Furnizori critici evaluațiSecuritatea lanțului de aprovizionareSemestrialRegistrul furnizorilor
Personal instruitFormarea cerută de art. 14 alin. (2)SemestrialProcesele-verbale de instruire
Politici revizuiteDacă documentația este vieAnualData și aprobarea ultimei revizuiri

Platforma CysNIS ține evaluarea controalelor, riscurile și planul de remediere în același loc, astfel încât conducerea să vadă situația reală fără să depindă doar de rapoartele verbale.

Șapte întrebări pentru întâlnirea lunară cu responsabilul

  1. Ce măsuri din plan s-au închis luna aceasta și unde este dovada pentru fiecare?
  2. Ce măsuri au întârziat și de ce? De ce resurse ai nevoie?
  3. Ce incidente sau evenimente suspecte au apărut și cum au fost tratate?
  4. Când a fost testată ultima dată restaurarea din copiile de rezervă și cu ce rezultat?
  5. Cine te poate înlocui mâine, dacă lipsești o lună?
  6. Ce sarcini ai delegat și cui?
  7. Ce riscuri crezi că nu am tratat suficient și ce ne-ar trebui ca să le tratăm?

Ultima întrebare este cea mai importantă. Un responsabil care poate răspunde la ea deschis este un responsabil care lucrează într-o organizație unde informația ajunge la conducere.

Ce face conducerea când constată neglijență

Art. 12 alin. (3) cere măsuri corective fără întârzieri nejustificate. În practică:

  1. Stabiliți faptele. Ce nu s-a făcut, de când, cu ce efect. Cereți documentele, nu doar explicațiile.
  2. Identificați cauza. Lipsa de resurse, de competențe sau de timp se rezolvă altfel decât lipsa de interes.
  3. Închideți întâi riscurile urgente. Copii de rezervă, conturi neautorizate, notificări restante.
  4. Corectați condițiile. Timp alocat, formare, ajustarea rolului, un înlocuitor, sprijin extern.
  5. Documentați decizia. Ce s-a constatat, ce s-a decis, cine răspunde, până când. Este dovada că supravegherea a funcționat.
  6. Dacă rolul nu poate fi susținut intern, luați în calcul externalizarea lui sau un sprijin extern temporar, până când organizația are capacitatea necesară.

Cum vă ajută ProDefence

Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC. Pentru conducerile care vor să știe unde se află efectiv, oferim:

  • o evaluare independentă a stadiului conformării, comparată cu autoevaluarea internă: auditul NIS2 pornește de la 5.000 EUR pe misiune, cu respectarea incompatibilităților dintre consultanță și audit pentru aceeași entitate;
  • responsabilul NIS2 externalizat, de la 1.200 EUR pe lună (contract de 12 luni), când rolul nu poate fi susținut intern sau ca sprijin pentru responsabilul existent; raportarea se face direct către conducere;
  • consultanța NIS2, de la 10.000 EUR pe proiect, pentru planul de remediere, tabloul de bord și procedurile de supraveghere;
  • cursuri pentru conducere și personal, centrate pe întrebările pe care le pune un administrator, nu pe detalii tehnice.

ProDefence nu este plătitoare de TVA, deci prețurile afișate sunt finale. Comparația dintre implementarea internă, consultanță și externalizare este detaliată în articolul despre cele trei variante de implementare NIS2, iar ghidul interactiv despre responsabilul NIS2 externalizat vă ajută să decideți dacă rolul se poate susține intern.

Întrebări frecvente

Dacă am numit un responsabil NIS, mai răspund eu ca administrator?

Da. Art. 14 alin. (1) din OUG 155/2024 spune că organele de conducere aprobă măsurile de gestionare a riscurilor, supraveghează punerea lor în aplicare și răspund pentru încălcări. Numirea responsabilului este una dintre obligațiile conducerii (art. 14 alin. 3), nu un transfer al răspunderii.

Pot externaliza răspunderea către un consultant sau un furnizor?

Nu. Se poate externaliza munca: implementarea, documentația, chiar rolul de responsabil. Aprobarea măsurilor, supravegherea și răspunderea rămân la organele de conducere ale entității.

Ce risc are o autoevaluare semnată pe încredere?

Autoevaluarea anuală este transmisă la DNSC și asumată de management (art. 12 alin. 4). Dacă la un control, la un audit sau după un incident se constată că nu reflecta realitatea, conducerea va trebui să explice pe ce bază a asumat-o. Dovezile cerute înainte de semnare sunt cea mai bună protecție.

Responsabilul poate delega sarcinile unui coleg?

Poate primi ajutor, iar în organizațiile mari este inevitabil. Delegarea trebuie însă scrisă (cine face ce, cu ce acces), iar responsabilul numit rămâne cel care răspunde în fața conducerii. La entitățile esențiale, condițiile de la art. 14 alin. (4) privesc persoana numită, deci nu pot fi îndeplinite „prin” un subaltern.

Cât de des ar trebui să verifice conducerea activitatea responsabilului?

Un ritm practic este o întâlnire lunară scurtă, pe baza unui tablou de bord cu dovezi, și o analiză trimestrială mai amplă. Anual, autoevaluarea și, periodic, o evaluare independentă confirmă dacă rapoartele interne corespund realității.

Ce fac dacă responsabilul pleacă din organizație?

Desemnați un nou responsabil în cel mai scurt timp, ideal pe cineva pregătit dinainte ca înlocuitor. Faceți predarea după o listă (documente, conturi, furnizori, incidente deschise), revocați accesul persoanei care pleacă în ziua plecării și schimbați parolele pe care le cunoștea. Până la numire, un responsabil externalizat poate acoperi temporar rolul.

Surse

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică și conformare NIS2 la ProDefence, a cărei echipă include auditori NIS atestați de DNSC.

Dacă firma dvs. nu este entitate esențială sau importantă, NIS2 vă poate afecta totuși prin clienți. OUG 155/2024 obligă entitățile vizate să gestioneze securitatea lanțului de aprovizionare, deci să-și evalueze furnizorii și să le ceară garanții. Cererile ajung la dvs. sub formă de clauze contractuale, chestionare, dovezi și audituri.

Pe scurt

  • Securitatea lanțului de aprovizionare este o măsură minimă obligatorie pentru entitățile NIS2 (art. 13 lit. d) din OUG 155/2024).
  • Entitatea trebuie să țină seama de vulnerabilitățile și de practicile de securitate ale fiecărui furnizor direct și furnizor de servicii (art. 11 alin. 8).
  • La cererea DNSC, entitățile transmit date despre furnizorii de cloud, centre de date, servicii gestionate și servicii de securitate gestionate (art. 11 alin. 9).
  • Un furnizor care nu intră sub NIS2 nu are obligații directe față de DNSC, dar are obligațiile pe care le semnează în contract.
  • Furnizorii pregătiți din timp transformă cerința într-un avantaj comercial.

Ce spune legea despre lanțul de aprovizionare?

OUG 155/2024 tratează lanțul de aprovizionare în trei locuri.

Art. 13 lit. d) include printre măsurile minime „securitatea lanțului de aprovizionare, inclusiv aspectele legate de securitatea relației dintre entitate și prestatorii și furnizorii săi direcți”.

Art. 11 alin. (8) precizează ce trebuie evaluat: vulnerabilitățile specifice ale fiecărui furnizor direct și ale fiecărui furnizor de servicii, calitatea generală a produselor, calitatea practicilor de securitate cibernetică ale furnizorilor, inclusiv securitatea proceselor lor de dezvoltare. Se adaugă rezultatele evaluărilor coordonate la nivelul Uniunii Europene privind lanțurile critice de aprovizionare.

Art. 11 alin. (9) dă DNSC dreptul să ceară entităților date despre prestatorii de servicii de încredere, furnizorii de servicii DNS, registrele de nume de domenii, furnizorii de cloud, de centre de date, de servicii gestionate și de servicii de securitate gestionate cu care lucrează.

Pe scurt: entitatea NIS2 trebuie să știe cine îi sunt furnizorii, ce risc aduce fiecare și ce a făcut ca să reducă acel risc. Directiva NIS2 are aceeași logică la art. 21 alin. (2) lit. d) și alin. (3).

Firma mea nu intră sub NIS2. De ce mă privește?

Pentru că obligația clientului devine cerință comercială pentru dvs. O entitate esențială care cumpără servicii IT, mentenanță, software, găzduire sau acces de la distanță la sistemele ei nu poate demonstra conformarea fără să arate cum își controlează furnizorii.

Primul pas rămâne verificarea propriei încadrări. Unele firme care se consideră „doar furnizori” sunt ele însele entități vizate, de exemplu furnizorii de servicii gestionate sau de servicii de securitate gestionate. Puteți face o verificare orientativă pe CysNIS sau pe pagina verificare încadrare NIS2.

Dacă nu sunteți entitate NIS2, nu aveți obligații de înregistrare, notificare sau autoevaluare față de DNSC. Aveți însă obligațiile pe care le acceptați prin contract, iar acestea pot fi destul de detaliate.

Ce vi se va cere, concret, ca furnizor?

Cerință tipică Ce înseamnă pentru furnizor De ce o cere clientul
Chestionar de securitate Răspunsuri documentate despre controalele voastre Evaluarea riscului per furnizor (art. 11 alin. 8)
Autentificare multifactor MFA pe conturile cu acces la sistemele clientului Măsură minimă (art. 13 lit. j)
Notificarea incidentelor Anunțarea clientului într-un termen scurt, stabilit prin contract Clientul are propriile termene: 24 h, 72 h, o lună
Jurnalizare și trasabilitate Păstrarea jurnalelor de acces la sistemele clientului Trasabilitatea tuturor activităților (art. 11 alin. 4)
Gestionarea vulnerabilităților Actualizări la timp, raportarea vulnerabilităților în produse Securitatea dezvoltării și întreținerii (art. 13 lit. e)
Dreptul de audit Acceptarea unui audit sau a unor dovezi echivalente Verificarea practicilor declarate
Continuitate Copii de rezervă, plan de redresare pentru serviciul livrat Continuitatea activității clientului (art. 13 lit. h)
Personal și acces Liste de persoane cu acces, revocare la plecare Controlul accesului (art. 13 lit. f)
Subcontractori Informarea și aprobarea subcontractorilor Lanțul nu se oprește la primul furnizor

Termenele de notificare a incidentelor semnificative pe care le are clientul sunt explicate în articolul despre notificarea incidentelor NIS2. Clauza din contractul dvs. trebuie să-i lase timp să le respecte.

Cum își evaluează o entitate NIS2 furnizorii?

O abordare proporțională, ușor de apărat în fața unui auditor, are cinci pași:

  1. Inventarul furnizorilor, legat de inventarul de active: cine are acces la ce sistem, ce date prelucrează, ce serviciu critic susține.
  2. Clasificarea pe risc: un furnizor de rechizite nu se tratează ca un furnizor cu acces de administrator la rețea.
  3. Cerințe pe niveluri: un set minim pentru toți furnizorii, cerințe extinse pentru cei critici.
  4. Clauze contractuale pentru furnizorii noi și acte adiționale pentru cei existenți, prioritizate pe risc.
  5. Monitorizare și reevaluare: dovezi anuale, revizuire după incidente sau schimbări majore.

Rezultatul trebuie să fie documentat. Pe lângă cerința de la art. 11 alin. (7) privind lista activelor și a riscurilor, entitatea poate fi întrebată de DNSC despre furnizorii de servicii digitale (art. 11 alin. 9). Răspunsul se dă în termenul din cererea DNSC, deci registrul trebuie să existe dinainte.

Cum devine un furnizor „de încredere”?

Pentru un furnizor, pregătirea are un efect direct asupra vânzărilor: în licitații și negocieri cu entități NIS2, cel care răspunde complet și repede la chestionar trece mai ușor de selecție.

Lista de pregătire pentru furnizori:

  1. Un document scurt care descrie controalele de securitate aplicate serviciului livrat.
  2. MFA activat pe toate conturile cu acces la clienți.
  3. O procedură de răspuns la incidente cu termen de notificare a clientului.
  4. Jurnale de acces păstrate și disponibile la cerere.
  5. Un proces de actualizare și de gestionare a vulnerabilităților.
  6. Copii de rezervă testate pentru datele clienților.
  7. O listă a subcontractorilor și a datelor la care au acces.
  8. Un test de securitate recent pe aplicațiile expuse clienților.
  9. O persoană de contact pentru securitate, cunoscută de clienți.
  10. Un răspuns-model la chestionarele frecvente, actualizat anual.

Atenție la ofertele de „certificare NIS2” pentru furnizori. NIS2 nu certifică organizații; explicăm diferența în articolul „Certificare NIS2”: ce există și ce nu. Ce contează pentru client sunt dovezile concrete.

Ce se întâmplă cu furnizorii de servicii TIC pentru sectorul financiar?

Ordinul DNSC 1/2026 prevede o excepție: entitățile din sectorul „Gestionarea serviciilor TIC (business-to-business)” desemnate furnizori terți esențiali de servicii TIC conform Regulamentului DORA (UE) 2022/2554 aplică măsurile din DORA și nu realizează evaluarea nivelului de risc prevăzută de metodologia DNSC. Pentru ceilalți furnizori, contractele cu clienți din sectorul financiar vor reflecta cerințele DORA, pe lângă cele NIS2.

Greșeli frecvente

  • Același chestionar pentru toți furnizorii. Produce sute de răspunsuri pe care nu le citește nimeni. Cerințele trebuie corelate cu riscul.
  • Clauze fără termen de notificare. „Furnizorul va informa clientul” nu ajută când clientul are 24 de ore pentru avertizarea timpurie.
  • Uitarea accesului de la distanță. Furnizorii de mentenanță cu acces permanent prin VPN sau instrumente de administrare de la distanță sunt adesea cel mai mare risc.
  • Lipsa revocării. Conturi de furnizor active după încheierea contractului.

Cum vă ajută ProDefence

Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC, iar ProDefence lucrează de ambele părți ale contractului.

Pentru entitățile NIS2, consultanța NIS2 (de la 10.000 EUR pe proiect) include registrul furnizorilor, clasificarea pe risc, cerințele pe niveluri și clauzele contractuale. Auditul NIS2 (de la 5.000 EUR pe misiune) verifică dacă procesul funcționează. În CysNIS riscurile legate de furnizori se gestionează împreună cu celelalte riscuri și cu controalele din Ordinul DNSC 1/2026.

Pentru furnizori, un audit de securitate web și rețea oferă dovezi tehnice recente pentru chestionarele clienților, iar consultanța vă ajută să construiți setul de documente cerut în licitații. Scrieți-ne prin formularul de pe pagina de consultanță.

Întrebări frecvente

Sunt obligat să respect NIS2 dacă firma mea doar furnizează unei entități NIS2?

Nu direct. Un furnizor care nu este entitate esențială sau importantă nu are obligații de înregistrare, notificare sau autoevaluare față de DNSC. Are însă obligațiile acceptate prin contract, iar clientul NIS2 trebuie să le ceară ca să-și gestioneze lanțul de aprovizionare, conform art. 11 și art. 13 lit. d) din OUG 155/2024.

Ce articol din OUG 155/2024 se referă la furnizori?

Art. 13 lit. d) include securitatea lanțului de aprovizionare printre măsurile minime. Art. 11 alin. (8) spune ce trebuie evaluat la furnizori, iar art. 11 alin. (9) permite DNSC să ceară date despre furnizorii de cloud, centre de date, servicii gestionate și servicii de securitate gestionate.

Poate clientul să-mi auditeze firma?

Doar dacă ați acceptat acest lucru prin contract. Multe entități NIS2 vor cere dreptul de audit sau dovezi echivalente, cum ar fi rapoarte de testare sau certificări de management al securității, pentru furnizorii cu acces la sisteme critice.

Ce termen de notificare a incidentelor ar trebui să accept?

Unul care îi permite clientului să-și respecte propriile termene: avertizare timpurie în 24 de ore, notificare în 72 de ore și raport final într-o lună pentru incidentele semnificative. De aceea clientul va cere, de regulă, un termen mai scurt decât 24 de ore.

Există o certificare NIS2 pentru furnizori?

Nu. NIS2 nu prevede certificarea organizațiilor. Clienții evaluează furnizorii pe baza dovezilor: răspunsuri la chestionare, controale tehnice, rapoarte de testare, certificări de management al securității acolo unde există.

Cum prioritizez evaluarea a sute de furnizori?

Prin clasificare pe risc: acces la sisteme, tipul datelor prelucrate și serviciul critic susținut. Furnizorii critici primesc evaluare completă și clauze extinse, ceilalți un set minim de cerințe. Revizuirea se face anual și după incidente.

Surse

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică și conformare NIS2 la ProDefence, a cărei echipă include auditori NIS atestați de DNSC.

Costul conformării NIS2 în România depinde de nivelul de risc stabilit de DNSC, de mărimea organizației și de cât de matură este deja securitatea ei. Nu există un preț unic: bugetul se compune din timp intern, consultanță, audit, responsabil NIS, documentație, tehnologie și formare. Fiecare componentă se poate estima separat.

Pe scurt

  • Bugetul NIS2 are șapte componente; cele mai subestimate sunt timpul intern și remedierea tehnică.
  • Nivelul de asigurare (Bază, Important sau Esențial) stabilește câte controale trebuie implementate: 34, 133 sau toate cele 218 din Ordinul DNSC 1/2026.
  • Unele costuri sunt unice (proiectul inițial, documentația), altele recurente (autoevaluarea anuală, responsabilul, formarea).
  • Răspunderea rămâne la organele de conducere, care aprobă măsurile și trebuie să aloce resursele (art. 14 din OUG 155/2024).
  • Neconformarea are un cost propriu: amenzi de până la 10 mil. EUR sau 2% din cifra de afaceri pentru entitățile esențiale.

De ce nu există un preț fix pentru NIS2?

OUG 155/2024 cere măsuri „proporționale și adecvate” cu nivelul de risc al entității (art. 11 alin. 1 și 2). Proporționalitatea se judecă după expunerea la risc, dimensiunea entității, probabilitatea și gravitatea incidentelor, inclusiv impactul social și economic (art. 11 alin. 10).

În practică, aceasta înseamnă că două firme din același sector pot avea bugete foarte diferite. Ordinul DNSC 1/2026 împarte controalele pe trei niveluri de asigurare:

Nivel de asigurare Controale aplicabile Prag de maturitate
Bază 34 2,5
Important 133 3
Esențial 218 3,5

Nivelul nu îl alege organizația. El rezultă din evaluarea nivelului de risc făcută după metodologia aprobată prin Ordinul DNSC 2/2025 (art. IV din Ordinul 1/2026). De aici pornește orice estimare serioasă: fără nivelul de asigurare, orice cifră este o presupunere. Detaliile despre catalog sunt în articolul despre CyFun și cele 218 controale.

Care sunt componentele bugetului NIS2?

1. Timpul intern

Este componenta pe care o ignoră aproape toate estimările. Conducerea trebuie să aprobe măsurile și să supravegheze aplicarea lor. Echipa IT inventariază activele, aplică controale și strânge dovezi. Juridicul revizuiește contractele cu furnizorii. Resursele umane organizează formarea. Chiar dacă externalizați o parte din muncă, cineva din organizație trebuie să furnizeze informații și să ia decizii.

2. Consultanța pentru implementare

Consultantul face analiza decalajelor față de controalele aplicabile, analiza de risc, planul de implementare și documentația, apoi însoțește aplicarea. La ProDefence, consultanța NIS2 pornește de la 10.000 EUR pe proiect. Prețul crește cu numărul de locații, de sisteme critice și de entități dintr-un grup.

3. Responsabilul NIS

Fiecare entitate desemnează, în 30 de zile de la comunicarea deciziei DNSC de înscriere în registru, responsabilii cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice (art. 14 alin. 3). Puteți angaja un specialist sau externaliza rolul. Responsabilul NIS2 externalizat ProDefence pornește de la 800 EUR pe lună, cu contract de 12 luni. Atenție: pentru entitățile esențiale (cu excepțiile din lege), persoana trebuie să îndeplinească cinci condiții cumulative, printre care subordonarea directă față de conducere și un curs acreditat recunoscut de DNSC în 12 luni (art. 14 alin. 4).

4. Documentația

Politici, proceduri, registre, planuri de continuitate și de răspuns la incidente. Le puteți redacta intern, le puteți primi în cadrul consultanței sau le puteți cumpăra ca pachet pregătit pentru adaptare. Pachetele de documentație NIS2 ProDefence costă 1.500 EUR pentru o entitate importantă și 2.000 EUR pentru o entitate esențială, plată unică, cu licență pentru o singură organizație.

5. Remedierea tehnică

Aici apar diferențele mari. Autentificarea multifactor, jurnalizarea și trasabilitatea activităților (art. 11 alin. 4), copiile de rezervă și redresarea în caz de dezastru, gestionarea vulnerabilităților, segmentarea rețelei. O organizație care are deja aceste practici plătește puțin; una care pornește de la zero poate cheltui mai mult pe tehnologie decât pe toate celelalte componente la un loc.

6. Auditul

OUG 155/2024 obligă entitățile să se supună unui audit de securitate, cu periodicitatea stabilită prin ordin DNSC (art. 11 alin. 5). Periodicitatea nu este încă reglementată, dar auditul trebuie bugetat. La ProDefence, auditul NIS2 pornește de la 5.000 EUR pe misiune. Un auditor nu își poate audita propria implementare, deci auditul și consultanța se contractează cu atenție la incompatibilități.

7. Formarea

Membrii organelor de conducere urmează cursuri de formare acreditate, iar întregul personal trebuie format în mod regulat (art. 14 alin. 2). Este un cost recurent, mic pe persoană, dar care se înmulțește cu numărul de angajați.

Ce costuri sunt unice și ce costuri se repetă anual?

Componentă Tip de cost Observație
Analiza decalajelor și planul Unic, actualizat periodic Se reia când se schimbă nivelul de risc
Documentația Unic, cu revizuiri Politicile se revizuiesc periodic (art. 13 lit. a)
Remedierea tehnică Mai ales unic Licențele și întreținerea devin recurente
Responsabilul NIS Recurent Lunar, intern sau externalizat
Autoevaluarea maturității Recurent, anual Transmisă DNSC, asumată de management (art. 12 alin. 4)
Planul de remediere Recurent 30 de zile după autoevaluare, pentru entitățile esențiale (art. 12 alin. 5)
Formarea Recurent Conducere și personal
Auditul Periodic Periodicitate încă nereglementată

Distincția contează pentru aprobarea bugetului. Un proiect de conformare se poate finanța ca investiție, dar responsabilul, autoevaluarea și formarea trebuie trecute în cheltuielile de funcționare.

Ce crește și ce scade costul?

Factori care cresc bugetul:

  1. nivel de asigurare Esențial, cu toate cele 218 controale;
  2. mai multe entități într-un grup, fiecare cu obligații proprii (vezi NIS2 în grupuri de firme);
  3. sisteme vechi, fără jurnalizare sau fără suport pentru autentificare multifactor;
  4. tehnologie operațională (OT) în energie, apă sau transport;
  5. lipsa unui inventar de active și a unei analize de risc anterioare;
  6. furnizori critici fără clauze de securitate în contracte.

Factori care scad bugetul:

  1. un sistem de management al securității informației deja funcțional;
  2. documentație existentă care poate fi adaptată, nu rescrisă;
  3. o echipă IT care documentează deja schimbările și incidentele;
  4. o autoevaluare inițială onestă, care evită munca pe controale deja îndeplinite.

Cât costă neconformarea?

OUG 155/2024 prevede două paliere de amenzi. Pentru faptele de la art. 60 alin. (1) lit. n)-t), amenzile sunt între 1.000 și 300.000 lei pentru entitățile importante și între 1.500 și 500.000 lei pentru entitățile esențiale. Palierul mare ajunge la 7 mil. EUR sau 1,4% din cifra de afaceri pentru entitățile importante și la 10 mil. EUR sau 2% pentru entitățile esențiale.

Riscul nu este teoretic. La 29.09.2026, DNSC a aplicat prima amendă în baza OUG 155/2024: 50.000 lei, pentru nenotificarea de înregistrare. Pe lângă amenzi, un incident major are costurile lui directe: oprirea activității, refacerea sistemelor, notificări, pierderea clienților.

Cum planificați bugetul pe 12 luni?

  1. Luna 1: verificați încadrarea și aflați nivelul de risc. Un prim filtru orientativ este verificarea încadrării pe CysNIS.
  2. Luna 1-2: desemnați responsabilul NIS și faceți analiza decalajelor pe controalele nivelului vostru.
  3. Luna 2-3: prioritizați: măsurile cheie și controalele cu cel mai mare risc întâi. Estimați remedierea tehnică pe baza listei, nu din ochi.
  4. Luna 3-9: implementați, documentați, strângeți dovezi.
  5. Luna 9-10: autoevaluarea maturității cu instrumentul DNSC (vezi autoevaluarea EVAL_MMS și pragurile).
  6. Luna 10-12: planul de remediere și pregătirea auditului.

Pentru comparația dintre implementarea în regie proprie, cu consultant sau prin responsabil externalizat, citiți cele trei variante de implementare NIS2.

Cum vă ajută ProDefence

Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC, iar ProDefence lucrează pe toate componentele bugetului, cu tarife de pornire publicate. ProDefence nu este plătitoare de TVA, deci prețul afișat este cel final.

Pentru planificare și urmărirea progresului, CysNIS adună într-un singur loc verificarea încadrării, evaluarea controalelor, riscurile și documentarea parcursului NIS2. Dacă vreți o estimare pe situația voastră, scrieți-ne prin formularul de pe pagina de consultanță.

O parte din bugetul de instruire se poate reduce folosind materiale existente: cursurile de pe CysEdu acoperă instruirea angajaților pe niveluri, iar CysGame oferă gratuit jocuri interactive de conștientizare. Instruirea specifică a organelor de conducere rămâne o linie separată în buget.

Întrebări frecvente

Cât costă, în medie, implementarea NIS2?

Nu există o medie relevantă, pentru că bugetul depinde de nivelul de asigurare (Bază, Important sau Esențial), de numărul de sisteme și de maturitatea de pornire. O estimare corectă se face după analiza decalajelor pe controalele din Ordinul DNSC 1/2026 aplicabile nivelului vostru de risc.

Este obligatoriu să lucrăm cu un consultant?

Nu. OUG 155/2024 nu impune consultanța. Puteți implementa cu echipa internă, cu un consultant sau cu un responsabil externalizat. Obligatorii sunt măsurile, autoevaluarea anuală, desemnarea responsabilului și auditul, iar răspunderea rămâne la organele de conducere în toate variantele.

Care este cel mai subestimat cost?

Timpul intern și remedierea tehnică. Conducerea, IT-ul, juridicul și resursele umane participă oricum, iar controalele precum autentificarea multifactor, jurnalizarea și copiile de rezervă pot cere investiții în tehnologie mai mari decât consultanța.

Prețurile ProDefence includ TVA?

ProDefence nu este înregistrată ca plătitor de TVA, deci prețul afișat este cel final. Tarifele publicate sunt de pornire: consultanță de la 10.000 EUR, audit de la 5.000 EUR, responsabil externalizat de la 800 EUR pe lună, documentație 1.500 sau 2.000 EUR.

Ce costuri se repetă în fiecare an?

Autoevaluarea anuală a maturității transmisă DNSC, planul de remediere pentru entitățile esențiale, responsabilul NIS, formarea conducerii și a personalului, întreținerea tehnologiei și auditul, cu periodicitatea care va fi stabilită prin ordin DNSC.

Cât de mari pot fi amenzile pentru neconformare?

Pentru o parte din fapte, între 1.000 și 300.000 lei (entități importante) și între 1.500 și 500.000 lei (entități esențiale). Palierul mare ajunge la 7 mil. EUR sau 1,4% din cifra de afaceri, respectiv 10 mil. EUR sau 2%.

Surse

Alexandru Angheluș, ProDefence. Specialist în securitate cibernetică și conformare NIS2 la ProDefence, a cărei echipă include auditori NIS atestați de DNSC.

Prima amendă dată de DNSC pe OUG nr. 155/2024, la 29 septembrie 2026, a fost pentru nerespectarea obligației de notificare în vederea înregistrării, nu pentru un incident. O parte din presă a confundat cele două notificări. Articolul de față este despre cealaltă: notificarea incidentelor, obligația care se declanșează la orice oră și care are cele mai scurte termene din toată ordonanța.

Cele trei termene

Temeiul este art. 15 din OUG nr. 155/2024. Pentru un incident cu impact semnificativ, entitatea transmite:

EtapăTermenCe este
Avertizare timpurie24 de oresemnalarea rapidă, de la momentul în care entitatea a luat cunoștință de incident
Notificarea incidentului72 de oreevaluarea inițială, cu severitatea, impactul și ce se știe până atunci
Raport finalo lunăde la notificarea de 72 de ore; pentru un incident încă în desfășurare, la o lună de la gestionarea lui

Există și o regulă specială: pentru prestatorii de servicii de încredere, art. 15 alin. (8) prevede un termen de 24 de ore.

Termenele nu curg de la momentul în care incidentul s-a produs, ci de la momentul în care entitatea a luat cunoștință de el. Asta mută discuția pe detecție: o organizație care află despre incident după trei săptămâni nu câștigă trei săptămâni, ci intră în altă discuție, despre capacitatea de detecție.

Ce declanșează obligația

Nu orice incident se raportează, ci incidentul cu impact semnificativ. Definiția se află la art. 15 alin. (6), a cărui parte introductivă a fost rescrisă prin Legea nr. 124/2025. Calificarea este o decizie, iar decizia trebuie luată de cineva, repede, pe baza unor criterii scrise dinainte.

Aici se pierde cel mai des timpul. Nu la redactarea notificării, ci la întrebarea „este semnificativ?”, pusă pentru prima dată în mijlocul unui incident, într-o ședință care se amână.

Separat, art. 16 reglementează raportarea voluntară, pentru incidente, amenințări sau evenimente evitate la limită care nu ating pragul obligatoriu. Este un instrument util, mai ales pentru entitățile care vor să construiască relație cu autoritatea înainte de a avea o problemă reală.

Ce lipsește încă din cadru

Art. 15 alin. (17) prevede că normele metodologice privind raportarea incidentelor se stabilesc prin ordin al directorului DNSC, iar art. 65 alin. (1) lit. c) fixa pentru asta un termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. La data acestui articol nu am identificat un asemenea ordin publicat în Monitorul Oficial.

Practic, asta înseamnă că nu există un formular de incident aprobat prin act normativ, așa cum există pentru înregistrare. Raportarea se face prin canalele comunicate de DNSC. Verificați ce canal este activ pentru entitatea dumneavoastră și, mai ales, testați-l înainte de a avea nevoie de el. Un cont pe care nimeni nu l-a deschis vreodată nu este un canal de raportare.

Ce conține fiecare etapă

Structura urmează logica din Directiva (UE) 2022/2555, pe care ordonanța o transpune. Pe scurt:

  • La 24 de ore, avertizarea timpurie indică dacă incidentul pare cauzat de acte ilicite sau rău intenționate și dacă poate avea impact transfrontalier. Este scurtă prin construcție. Nu se așteaptă certitudinea.
  • La 72 de ore, notificarea actualizează informația, oferă o evaluare inițială a incidentului, inclusiv severitatea și impactul, și, acolo unde sunt disponibili, indicatorii de compromitere.
  • Raportul final descrie detaliat incidentul, tipul de amenințare sau cauza probabilă, măsurile de atenuare aplicate și în curs, și, dacă este cazul, impactul transfrontalier.

Regula practică: avertizarea timpurie nu este un raport. Dacă echipa ta încearcă să afle totul înainte de a trimite ceva la 24 de ore, va rata termenul.

Cine raportează și cine semnează

Obligația este a entității. În practică, fluxul funcționează dacă sunt stabilite trei lucruri, în scris, înainte:

  1. Cine califică incidentul ca semnificativ, și cine îl înlocuiește dacă este indisponibil.
  2. Cine transmite, cu acces funcțional la canalul de raportare, verificat periodic.
  3. Cine informează conducerea, pentru că răspunderea pentru măsuri rămâne la organele de conducere, conform art. 14 alin. (1).

Responsabilul cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice, desemnat conform art. 14 alin. (3), este de regulă persoana potrivită pentru primele două, dar rolul trebuie scris, nu presupus.

Ce se sancționează

Nerespectarea obligațiilor de raportare a incidentelor se sancționează pe literele din art. 60 alin. (1) corespunzătoare art. 15, nu pe litera o), care privește exclusiv notificarea de înregistrare. Aceste fapte se află în plaja mare de amenzi de la art. 60 alin. (2) lit. a) și b), până la 7.000.000 de euro sau 1,4 la sută din cifra de afaceri anuală mondială pentru entitățile importante, respectiv 10.000.000 de euro sau 2 la sută pentru cele esențiale, luându-se valoarea cea mai mare.

Merită reținut raportul de proporție. Prima amendă, pentru neînregistrare, a fost de 50.000 de lei, pe palierul de jos. Neraportarea unui incident major se află pe palierul de sus.

Opt lucruri de pregătit înainte

  1. Criteriile scrise de calificare a unui incident ca semnificativ, adaptate serviciilor tale.
  2. Persoana de decizie și înlocuitorul, cu date de contact care funcționează noaptea.
  3. Canalul de raportare, testat, cu credențiale valabile și cu mai mult de o persoană care le are.
  4. Șabloanele pentru cele trei etape, completabile în minute, nu în ore.
  5. Ceasul: cine pornește cronometrul de 24 de ore și unde se consemnează momentul luării la cunoștință.
  6. Registrul de incidente, în care intră și cele neraportabile, pentru că din el se vede tendința.
  7. Fluxul paralel către alte autorități, dacă incidentul implică date cu caracter personal sau alte obligații sectoriale.
  8. Un exercițiu de simulare pe an, măcar la masă, cu cronometru real.

Ultimul punct este cel care schimbă cel mai mult rezultatul. O procedură necitată niciodată este o procedură care nu există.

Unde te putem ajuta

Procedura de raportare, criteriile de calificare, registrul de incidente și șabloanele pentru cele trei etape se găsesc în pachetele de documentație NIS2. Dacă vrei să știi dacă fluxul chiar funcționează, o analiză de conformare NIS2 cu plan de remediere îl verifică pe dovezi, nu pe organigramă. Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC.

Pentru organizațiile fără o persoană disponibilă la orice oră, rolul poate fi acoperit prin responsabil NIS2 externalizat. Iar dacă încă nu știi sigur dacă ești în scop, platforma CysNis parcurge criteriile de încadrare pas cu pas.

Raportul final cere o cronologie clară și cauze documentate. Când materialul strâns (jurnale, alerte, rapoarte, corespondență) devine voluminos, ProCIS îl organizează într-o cronologie de fapte în care fiecare constatare trimite la documentul-sursă.

Surse

Materialul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Canalele și formularele de raportare se pot modifica; verifică pe dnsc.ro și în Platforma NIS2@RO înainte de a le folosi în situație reală.

Întrebări frecvente

Care sunt termenele de raportare a incidentelor sub OUG nr. 155/2024?

Avertizare timpurie în 24 de ore, notificarea incidentului în 72 de ore și raport final în cel mult o lună de la notificarea de 72 de ore. Pentru un incident aflat încă în desfășurare, raportul final se transmite la o lună de la gestionarea lui. Pentru prestatorii de servicii de încredere, art. 15 alin. (8) prevede un termen de 24 de ore.

De când curg cele 24 de ore?

De la momentul în care entitatea a luat cunoștință de incident, nu de la momentul în care incidentul s-a produs. De aceea capacitatea de detecție influențează direct respectarea termenului.

Ce incidente se raportează?

Doar cele cu impact semnificativ, definite la art. 15 alin. (6), a cărui parte introductivă a fost rescrisă prin Legea nr. 124/2025. Pentru incidente, amenințări sau evenimente evitate la limită sub acest prag există raportarea voluntară, prevăzută de art. 16.

Există un formular DNSC pentru notificarea incidentelor?

Art. 15 alin. (17) prevede că normele metodologice privind raportarea incidentelor se stabilesc prin ordin al directorului DNSC. La data acestui articol nu am identificat un asemenea ordin publicat în Monitorul Oficial. Raportarea se face prin canalele comunicate de DNSC, care trebuie testate înainte de a fi necesare.

Amenda din 29 septembrie 2026 a fost pentru neraportarea unui incident?

Nu. A fost pentru nerespectarea obligației de notificare în vederea înregistrării, temeiul fiind art. 60 alin. (1) lit. o), care trimite la art. 18 alin. (2). Nerespectarea obligațiilor de raportare a incidentelor se sancționează pe alte litere ale art. 60 alin. (1).

Cine trebuie să transmită notificarea de incident?

Obligația este a entității. În practică, responsabilul cu securitatea rețelelor și sistemelor informatice, desemnat conform art. 14 alin. (3), este persoana potrivită pentru calificarea incidentului și pentru transmitere, dar rolul și înlocuitorul trebuie stabilite în scris, cu acces funcțional la canalul de raportare.

Legislație completă: toate actele NIS și NIS2 din România, cu linkuri directe către textul oficial, sunt adunate pe pagina Directiva NIS2 în România: legislația completă.

„Cui se aplică NIS2″ are un răspuns simplu pentru o firmă singură și unul complicat pentru o firmă dintr-un grup. Complicația nu vine din lege, ci dintr-o presupunere: că dacă grupul are politici de securitate, filiala este acoperită. Nu este. Și, invers, că dacă filiala este mică, nu intră în scop pentru că se uită cineva la cifrele consolidate. Nici asta nu este adevărat.

Încadrarea se face pe entitate, nu pe grup

Art. 8 din OUG nr. 155/2024 definește întreprinderea mare și pe cea mijlocie prin trimitere la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 346/2004, fără aplicarea art. 4^5 din aceeași lege. Acel articol este exact cel care, în dreptul comun, impune cumularea datelor întreprinderilor legate și partenere.

Excluderea lui are două consecințe practice, în direcții opuse:

  • o filială mijlocie a unui grup foarte mare rămâne mijlocie, nu devine automat întreprindere mare pentru că grupul este mare;
  • dar și invers, o entitate nu poate invoca dimensiunea redusă a grupului pentru a scăpa: contează cifrele ei.

Peste asta se suprapun celelalte criterii: sectorul din anexele nr. 1 și 2, calificarea ca entitate esențială sau importantă conform art. 5 și 6, și situațiile de la art. 9 în care o entitate intră în scop indiferent de dimensiune. Metoda completă este explicată în articolul despre încadrarea unei organizații sub NIS2.

Unde se aplică: art. 7

Regula este că ordonanța se aplică entităților înființate și înregistrate în România. Există două abateri importante pentru grupuri:

  • furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de servicii de comunicații electronice destinate publicului intră în scop atunci când prestează servicii pe teritoriul României, indiferent de locul înființării;
  • pentru furnizorii digitali, servicii DNS, registre de nume TLD, servicii de înregistrare domenii, cloud, centre de date, rețele de livrare de conținut, servicii gestionate și servicii de securitate gestionate, piețe online, motoare de căutare și platforme de socializare, criteriul este sediul principal.

Concret: o filială română a unui grup european, înregistrată la noi, se raportează la DNSC pe cont propriu. O sucursală fără personalitate juridică sau o prestare transfrontalieră ridică întrebări diferite, care se rezolvă pe art. 7, nu pe organigrama grupului.

Actul care reglementează situația grupurilor

Multă lume caută regulile pentru grupuri în Ordinul directorului DNSC nr. 1/2026. Nu sunt acolo. Ordinul nr. 2 din 14 septembrie 2026 a introdus în Ordinul nr. 1/2026 un alineat nou, care trimite la un act separat: Decizia directorului DNSC nr. 3 din 14 septembrie 2026 pentru aprobarea Normelor de aplicabilitate a cerințelor de securitate cibernetică pentru entitățile care fac parte dintr-un grup de întreprinderi, publicată în Monitorul Oficial nr. 798 din 21 septembrie 2026 și în vigoare de la acea dată.

Acesta este documentul de citit dacă administrați conformarea pentru mai multe entități din același grup.

Ce nu se poate centraliza

Indiferent cât de integrat este grupul, următoarele rămân obligații ale entității locale:

ObligațieTemeiDe ce nu se mută la grup
Notificarea în vederea înregistrăriiart. 18 alin. (2)registrul este al entităților, nu al grupurilor
Desemnarea responsabiluluiart. 14 alin. (3)decizia aparține organelor de conducere ale entității
Răspunderea conduceriiart. 14 alin. (1)legea îi face responsabili pe administratorii entității
Autoevaluarea anuală de maturitateart. 12 alin. (4)se transmite asumată de managementul entității
Raportarea incidentelorart. 15termenele curg pentru entitatea afectată
Auditul de securitate ciberneticăart. 11 alin. (5) și art. 58se face de un auditor atestat de DNSC, fără incompatibilități locale

Un grup poate face munca. Nu poate prelua semnătura.

Matricea care rezolvă discuția

Metoda care funcționează în practică este o matrice pe controale, ținută de entitatea locală, nu de grup:

ControlCine opereazăDovada la nivel localCine răspunde
gestionarea jurnalelorSOC de grupextras din platformă pentru sistemele entității, contract intragrupresponsabilul local
politica de parolegrup, aplicată localpolitica semnată local, raport de conformitate al directoruluiresponsabilul local
copiile de siguranțăpartajattest de restaurare pe un sistem al entității, cu proces-verbalIT local plus grup
gestionarea incidentelorlocalprocedura proprie și registrul de incidenteconducerea entității

Cheia este coloana a treia. La autoevaluare, nota de implementare se dă pe dovezi care privesc sistemele entității. O politică de grup excelentă, fără nicio dovadă că se aplică în România, produce o notă bună la documentație și una slabă la implementare, exact diferența care blochează pragul pe categorie la nivelul Esențial.

Controalele implementate prin cerințe din reglementări speciale sau prin aranjamente de grup se evidențiază în declarația de aplicabilitate, care devine astfel documentul central al conformării într-un grup.

Cinci capcane frecvente în grupuri

  1. Serviciul de securitate al grupului nu este documentat contractual. Fără un acord intragrup scris, entitatea locală nu poate demonstra nici responsabilitatea, nici nivelul de serviciu.
  2. Entitatea locală nu are acces la dovezi. Dacă jurnalele, rapoartele și rezultatele testelor stau exclusiv la grup, autoevaluarea locală se face pe încredere, iar la audit nu se poate proba.
  3. Auditorul ales de grup este incompatibil local. Art. 58 alin. (3) interzice auditul de către cine prestează curent servicii de securitate entității. Un furnizor de grup poate fi exact în această situație.
  4. Incidentul este raportat la grup, nu la DNSC. Procedura internă trebuie să declanșeze ambele fluxuri, iar termenul de 24 de ore curge indiferent de fusul orar al sediului central.
  5. Responsabilul local este, de fapt, un angajat al grupului fără mandat scris. Desemnarea trebuie să fie o decizie a organelor de conducere ale entității române, cu atribuții și acces reale.

Ce faci în ordinea asta

  1. Stabilești, pentru fiecare entitate din grup înregistrată în România, dacă intră în scop și în ce calitate.
  2. Verifici că fiecare are notificarea transmisă și confirmată, separat.
  3. Construiești matricea de controale central, local, partajat, cu dovezi locale.
  4. Închei acordurile intragrup care documentează serviciile partajate.
  5. Faci autoevaluarea pe entitate, cu asumarea conducerii locale.
  6. Verifici incompatibilitățile înainte de a alege auditorul.

Unde te putem ajuta

Pentru încadrarea fiecărei entități din grup, platforma CysNis parcurge criteriile pas cu pas și separă obligațiile legale de recomandările tehnice. Pentru matricea de controale și pentru dovezile locale, o analiză de conformare NIS2 cu plan de remediere se face pe entitate, nu pe grup. Membrii echipei ProDefence sunt auditori NIS atestați de DNSC.

Documentele locale care lipsesc cel mai des în filiale, decizia de numire, politicile adoptate local, registrele și procedurile, se găsesc în pachetele de documentație NIS2. Pentru licențierea la nivel de grup, varianta este disponibilă la cerere. Dacă rolul de responsabil nu poate fi acoperit local, există responsabil NIS2 externalizat.

Surse

Materialul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Structurile de grup diferă mult între ele; analiza concretă se face pe documentele reale ale entităților.

Întrebări frecvente

Cum se calculează pragurile de mărime pentru o filială dintr-un grup?

Pe entitate. Art. 8 din OUG nr. 155/2024 trimite la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 346/2004, fără aplicarea art. 4^5, adică fără cumularea datelor întreprinderilor legate și partenere. O filială mijlocie a unui grup mare rămâne mijlocie.

Politica de securitate a grupului acoperă filiala din România?

Nu prin ea însăși. Fiecare entitate trebuie să poată arăta că măsurile funcționează la ea, cu dovezi care privesc propriile sisteme. La autoevaluare, o politică de grup fără dovezi locale produce o notă bună la documentație și una slabă la implementare.

Ce act reglementează situația entităților dintr-un grup?

Decizia directorului DNSC nr. 3 din 14 septembrie 2026, care aprobă Normele de aplicabilitate a cerințelor de securitate cibernetică pentru entitățile care fac parte dintr-un grup de întreprinderi, publicată în Monitorul Oficial nr. 798 din 21 septembrie 2026. Ordinul nr. 2/2026 este cel care trimite la ea din Ordinul nr. 1/2026.

Ce obligații nu pot fi preluate de societatea-mamă?

Notificarea în vederea înregistrării, desemnarea responsabilului, răspunderea organelor de conducere, autoevaluarea anuală asumată de managementul entității, raportarea incidentelor și auditul realizat de un auditor atestat. Grupul poate face munca, dar nu poate prelua semnătura.

O sucursală a unei firme străine intră sub NIS2 în România?

Depinde de art. 7. Regula este că ordonanța se aplică entităților înființate și înregistrate în România. Pentru furnizorii de comunicații electronice destinate publicului contează prestarea serviciului pe teritoriu, iar pentru furnizorii digitali criteriul este sediul principal.

Poate furnizorul de securitate al grupului să facă auditul filialei?

De regulă nu. Art. 58 alin. (3) interzice auditul de către cine prestează curent servicii de securitate cibernetică sau servicii CSIRT entității respective, ori are un contract pentru rețeaua auditată în derulare sau încheiat în ultimul an.

Legislație completă: toate actele NIS și NIS2 din România, cu linkuri directe către textul oficial, sunt adunate pe pagina Directiva NIS2 în România: legislația completă.

Sari la conținut