Contact: +40763204739

Arhiva tag-ul pentru: OUG 155/2024

Încadrarea primăriilor în NIS2: ghid OUG 155/2024

,

Primăriile nu intră automat sub incidența NIS2 doar pentru că sunt autorități publice. Totuși, faptul că aparțin administrației publice locale nu înseamnă că pot exclude aplicabilitatea OUG nr. 155/2024 fără o analiză documentată.

Încadrarea trebuie verificată în funcție de serviciile furnizate sau administrate, operatorii implicați, sistemele informatice care susțin aceste servicii și efectele pe care o perturbare le-ar putea produce asupra cetățenilor, sănătății, siguranței publice, economiei ori altor servicii critice.

Pentru a sprijini autoritățile locale în realizarea acestei evaluări, Prodefence, împreună cu platforma CysNis, publică „Ghidul practic pentru verificarea încadrării primăriilor în NIS2” — un document operațional care explică pas cu pas cum trebuie analizată aplicabilitatea cadrului național NIS2.

Primăriile intră automat sub NIS2?

Nu.

În cadrul sectorului „Administrație publică” din Anexa nr. 1 la OUG nr. 155/2024 sunt vizate entitățile administrației publice centrale, în condițiile prevăzute de actul normativ. Primăriile sunt autorități ale administrației publice locale și, prin urmare, nu sunt încadrate automat în NIS2 exclusiv în baza statutului lor administrativ.

Această concluzie nu încheie însă analiza.

OUG nr. 155/2024 transpune în România Directiva NIS2 și stabilește domeniul de aplicare în funcție de mai multe elemente: sectorul de activitate, tipul entității, serviciile furnizate, dimensiunea organizației și anumite criterii speciale de impact sau importanță.

Prin urmare, întrebarea corectă nu este doar:

„Primăria este administrație publică centrală sau regională?”

Întrebarea completă este:

„Primăria, un serviciu intern sau un operator local furnizează, operează ori susține un serviciu care se regăsește în anexele OUG nr. 155/2024?”

Aceasta este și regula centrală pe care se bazează ghidul elaborat de Prodefence.

De ce este necesară o analiză separată pentru fiecare primărie?

Structura și atribuțiile autorităților locale diferă semnificativ.

Unele primării îndeplinesc predominant funcții administrative, precum:

  • taxe și impozite locale;
  • registratură și gestionarea documentelor;
  • urbanism și autorizări;
  • evidența patrimoniului;
  • servicii online pentru cetățeni.

Alte primării furnizează direct sau prin structuri aflate în subordine servicii precum:

  • alimentarea cu apă potabilă;
  • colectarea și tratarea apelor uzate;
  • gestionarea deșeurilor;
  • transportul public local;
  • servicii medicale;
  • infrastructură digitală;
  • găzduirea aplicațiilor pentru alte instituții;
  • servicii TIC gestionate pentru alte entități.

În consecință, două primării cu dimensiuni similare pot ajunge la rezultate diferite în urma verificării NIS2.

Una poate avea o neîncadrare documentată, iar cealaltă poate furniza un serviciu dintr-un sector menționat expres în Anexa nr. 1 sau Anexa nr. 2 la OUG nr. 155/2024.

Serviciile care trebuie verificate cu prioritate

Analiza trebuie să pornească de la inventarierea completă a serviciilor publice și operaționale, nu doar de la lista sistemelor IT existente.

Apă potabilă și ape uzate

Apa potabilă și apele uzate sunt sectoare incluse în Anexa nr. 1 la OUG nr. 155/2024.

Dacă primăria furnizează direct un asemenea serviciu, printr-un compartiment intern sau printr-o structură fără personalitate juridică, trebuie analizate:

  • tipul exact de serviciu;
  • populația deservită;
  • sistemele informatice și operaționale utilizate;
  • operatorii și furnizorii de care depinde serviciul;
  • toleranța la indisponibilitate;
  • efectele unei întreruperi;
  • criteriile generale și speciale de încadrare.

Dacă serviciul este furnizat de o societate distinctă juridic, operatorul trebuie analizat separat. Primăria trebuie însă să documenteze relația de subordonare, participare, delegare sau dependență.

Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor este prevăzută în Anexa nr. 2.

Trebuie stabilit dacă primăria:

  • furnizează efectiv serviciul;
  • îl administrează printr-o structură internă;
  • îl deleagă unui operator;
  • acționează doar ca autoritate contractantă;
  • participă la o asociație de dezvoltare intercomunitară;
  • controlează o societate locală care prestează serviciul.

Simpla responsabilitate administrativă pentru organizarea serviciului nu trebuie confundată automat cu furnizarea efectivă a acestuia.

Transport public local

În cazul transportului public, analiza trebuie să identifice operatorul efectiv, tipul serviciului și corespondentul exact cu tipurile de entități din sectorul transporturilor.

Primăria și operatorul de transport nu trebuie tratate automat ca aceeași entitate.

Infrastructură digitală și servicii TIC

Faptul că o primărie utilizează:

  • servere;
  • servicii cloud;
  • un centru de date;
  • aplicații informatice;
  • o platformă de taxe;
  • e-mail instituțional;
  • un website;
  • o rețea internă,

nu înseamnă că primăria devine automat furnizor de infrastructură digitală sau furnizor de servicii TIC gestionate.

Este relevant dacă primăria furnizează asemenea servicii către alte entități, în condițiile și sub forma prevăzută de anexele OUG nr. 155/2024.

Un exemplu care necesită o analiză aprofundată este cel al unei primării care găzduiește aplicații, administrează infrastructură sau oferă servicii IT pentru mai multe UAT-uri.

Încadrarea se analizează pe entitatea care furnizează efectiv serviciul

Unul dintre cele mai importante aspecte este identificarea furnizorului real.

Serviciul poate fi operat de:

  • aparatul propriu al primăriei;
  • un serviciu public fără personalitate juridică;
  • o instituție subordonată;
  • o societate comercială locală;
  • o regie autonomă;
  • o asociație de dezvoltare intercomunitară;
  • un operator delegat;
  • un furnizor privat.

În cazul unei entități distincte juridic, analiza NIS2 trebuie realizată separat pentru acea entitate.

Primăria trebuie totuși să păstreze o evidență privind:

  • serviciul furnizat;
  • operatorul responsabil;
  • contractul sau actul de delegare;
  • dependențele operaționale;
  • obligațiile de raportare;
  • cerințele de securitate incluse în contract;
  • mecanismele de continuitate;
  • responsabilitățile în cazul unui incident.

Fluxul practic de verificare a încadrării

Ghidul Prodefence propune un proces operațional care poate fi aplicat de comune, orașe, municipii și municipii reședință de județ.

1. Inițierea formală a verificării

Conducerea instituției trebuie să dispună realizarea evaluării printr-o decizie internă.

Verificarea nu trebuie delegată exclusiv departamentului IT. Încadrarea presupune informații juridice, administrative, contractuale, tehnice și operaționale.

Echipa ar trebui să includă, după caz:

  • reprezentantul conducerii;
  • secretarul general;
  • departamentul juridic;
  • IT;
  • achiziții;
  • contabilitate sau buget;
  • responsabilii serviciilor publice;
  • reprezentanții operatorilor sau structurilor subordonate.

2. Colectarea profilului administrativ

Se centralizează cel puțin:

  • denumirea și datele de identificare ale UAT;
  • tipul unității administrativ-teritoriale;
  • populația deservită;
  • numărul de angajați;
  • sediile și punctele de lucru;
  • structurile interne;
  • entitățile cu personalitate juridică distinctă;
  • operatorii delegați;
  • sistemele și aplicațiile informatice;
  • furnizorii IT și tehnologici.

3. Inventarierea serviciilor

Fiecare serviciu trebuie analizat separat.

Nu este suficientă formularea generică „primăria furnizează servicii publice”. Trebuie stabilit:

  • care este serviciul;
  • cine îl furnizează efectiv;
  • cui îi este furnizat;
  • ce infrastructură îl susține;
  • ce date sunt procesate;
  • de ce furnizori depinde;
  • cât timp poate fi indisponibil;
  • ce impact ar avea perturbarea sa.

4. Maparea la anexele OUG nr. 155/2024

Pentru fiecare serviciu se verifică:

  1. dacă se regăsește într-un sector din Anexa nr. 1;
  2. dacă se regăsește într-un sector din Anexa nr. 2;
  3. dacă tipul exact de entitate corespunde celui prevăzut în anexă;
  4. dacă primăria este furnizorul efectiv;
  5. dacă serviciul este delegat unei entități separate;
  6. dacă sunt aplicabile criteriile speciale prevăzute de art. 9.

Scopul nu este forțarea încadrării, ci stabilirea unei concluzii verificabile și argumentate.

5. Evaluarea efectului perturbator

Atunci când este identificat un serviciu relevant, trebuie analizate consecințele unei perturbări.

Ordinul directorului DNSC nr. 2/2025 reglementează criteriile și pragurile utilizate pentru determinarea gradului de perturbare și metodologia de evaluare a nivelului de risc al entităților.

Evaluarea trebuie să urmărească cel puțin:

  • numărul beneficiarilor afectați;
  • durata estimată a întreruperii;
  • efectele asupra sănătății și vieții persoanelor;
  • impactul asupra siguranței publice;
  • impactul financiar și economic;
  • afectarea drepturilor și libertăților persoanelor;
  • impactul asupra altor instituții și operatori;
  • dependențele intersectoriale;
  • afectarea datelor personale sau operaționale.

Un scenariu de perturbare poate avea ca punct de plecare:

  • un atac ransomware;
  • compromiterea unui cont privilegiat;
  • indisponibilitatea unui furnizor cloud;
  • o avarie a infrastructurii;
  • compromiterea unei aplicații;
  • pierderea conectivității;
  • coruperea sau indisponibilitatea datelor;
  • întreruperea unui serviciu tehnologic externalizat.

6. Utilizarea mecanismelor NIS2@RO

După colectarea și validarea datelor, rezultatul nu trebuie stabilit exclusiv printr-o apreciere informală.

Ordinul directorului DNSC nr. 1/2025 reglementează cerințele procesului de notificare în vederea înregistrării și metodele de transmitere a informațiilor. DNSC pune la dispoziție mecanismele NIS2@RO pentru identificare, calificare și notificare.

Primăria trebuie să păstreze:

  • formularul completat;
  • rezultatul generat;
  • documentele justificative;
  • ipotezele utilizate;
  • capturile sau fișierele exportate;
  • comunicările cu DNSC;
  • răspunsurile la eventualele solicitări de clarificare;
  • decizia conducerii.

Cele patru rezultate posibile ale analizei

1. Neîncadrare documentată

Primăria nu intră automat prin sectorul administrației publice centrale, nu furnizează direct servicii care corespund anexelor și nu sunt incidente criterii speciale relevante.

În acest caz se recomandă:

  • aprobarea unei fișe de neîncadrare;
  • arhivarea dosarului;
  • stabilirea unei date de revizuire;
  • reluarea analizei la apariția unor servicii sau operatori noi;
  • implementarea unor măsuri minime de securitate cibernetică.

2. Posibilă încadrare – clarificare necesară

Există servicii relevante, dar rolul primăriei sau al operatorului nu este suficient de clar.

Exemple:

  • serviciu local de apă furnizat printr-o structură internă;
  • gestionarea directă a deșeurilor;
  • operator subordonat;
  • platformă IT utilizată de mai multe UAT-uri;
  • serviciu TIC furnizat altor instituții;
  • structură fără personalitate juridică.

Este necesară completarea analizei și utilizarea mecanismelor NIS2@RO.

3. Încadrare probabilă

Primăria sau o structură a acesteia furnizează direct un serviciu care corespunde unui sector și unui tip de entitate din anexele OUG nr. 155/2024 ori îndeplinește criterii speciale relevante.

Se pregătesc:

  • notificarea;
  • dosarul justificativ;
  • evaluarea riscurilor;
  • matricea de conformitate;
  • planul de implementare;
  • documentația de securitate;
  • dovezile de aplicare a măsurilor.

4. Operator local potențial încadrabil

Primăria nu este furnizorul direct, dar o societate, instituție sau un serviciu public local poate intra sub incidența NIS2.

Operatorul trebuie să efectueze propria analiză, iar primăria trebuie să clarifice relațiile de guvernanță, responsabilitățile contractuale, raportările și cerințele de securitate.

De ce trebuie documentată și neîncadrarea?

O concluzie de tipul „primăria nu intră sub NIS2” nu este suficientă în lipsa documentelor care demonstrează modul în care a fost obținută.

Dosarul de verificare ar trebui să conțină:

  1. decizia de inițiere și componența echipei;
  2. datele administrative ale UAT;
  3. lista serviciilor publice;
  4. inventarul operatorilor și entităților locale;
  5. inventarul sistemelor IT și al furnizorilor;
  6. maparea serviciilor la anexele OUG nr. 155/2024;
  7. analiza criteriilor art. 9;
  8. scenariile și fișele privind perturbarea;
  9. rezultatele NIS2@RO;
  10. concluzia și aprobarea conducerii;
  11. istoricul revizuirilor.

Primăria trebuie să poată demonstra atât de ce intră, cât și de ce nu intră sub incidența NIS2.

Când trebuie reluată verificarea?

Analiza nu trebuie tratată ca un exercițiu unic.

Este recomandată revizuirea anuală și ori de câte ori apare una dintre următoarele situații:

  • înființarea unui serviciu public nou;
  • preluarea unui serviciu de la un operator;
  • delegarea sau externalizarea unui serviciu;
  • înființarea unei societăți locale;
  • reorganizarea aparatului de specialitate;
  • implementarea unei platforme digitale comune;
  • furnizarea de servicii IT altor instituții;
  • modificarea populației sau ariei deservite;
  • apariția unui incident cibernetic semnificativ;
  • modificarea legislației sau a instrucțiunilor DNSC.

Cadrul legislativ trebuie consultat în forma actualizată. OUG nr. 155/2024 a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 124/2025, iar în iulie 2026 a intervenit și Legea nr. 123/2026, care completează art. 36 al ordonanței.

Ce trebuie să facă primăria după confirmarea încadrării?

După stabilirea unei încadrări sau a unei probabilități rezonabile de aplicabilitate, începe etapa de implementare NIS2.

Aceasta include, în principal:

  • notificarea și înregistrarea;
  • stabilirea guvernanței NIS2;
  • desemnarea responsabilităților;
  • evaluarea riscurilor;
  • analiza infrastructurii și a dependențelor;
  • stabilirea măsurilor de securitate;
  • elaborarea politicilor și procedurilor;
  • managementul incidentelor;
  • securitatea lanțului de aprovizionare;
  • continuitatea activității;
  • instruirea conducerii și a personalului;
  • monitorizarea implementării;
  • păstrarea dovezilor;
  • auditul și supravegherea conformității.

Pentru această etapă poate fi utilizat ghidul general „Primii pași în NIS2 România”, împreună cu instrumentele de implementare și monitorizare disponibile în platforma CysNis.

CysNis – suport digital pentru verificarea și implementarea NIS2

CysNis este o platformă dezvoltată de Prodefence pentru susținerea procesului de încadrare, implementare, monitorizare și documentare a cerințelor NIS2.

https://cysnis.ro/despre

https://cysnis.ro/prezentare-platforma

Platforma poate sprijini primăriile și operatorii locali în:

  • centralizarea datelor de identificare;
  • evaluarea preliminară a încadrării;
  • gestionarea informațiilor necesare notificării;
  • analiza efectului perturbator;
  • construirea matricei de conformitate;
  • evaluarea internă;
  • gestionarea registrului de riscuri;
  • planificarea implementării măsurilor;
  • generarea și administrarea documentelor;
  • monitorizarea progresului;
  • supravegherea executivă de către conducere;
  • pregătirea dovezilor pentru audit și control.

CysNis nu înlocuiește mecanismele oficiale DNSC și nici decizia autorității competente. Platforma oferă însă cadrul operațional necesar pentru pregătirea, organizarea și documentarea informațiilor care stau la baza procesului de conformitate.

Suport specializat Prodefence pentru primării și operatorii locali

Prodefence oferă servicii specializate pentru autoritățile publice locale și entitățile aflate în subordinea acestora:

Consultanță și audit în vederea implementării Directivei NIS2
  • verificarea aplicabilității OUG nr. 155/2024;
  • inventarierea și clasificarea serviciilor;
  • maparea serviciilor la Anexele nr. 1 și nr. 2;
  • analiza operatorilor și a relațiilor de delegare;
  • evaluarea efectului perturbator;
  • pregătirea dosarului de încadrare;
  • suport pentru utilizarea mecanismelor NIS2@RO;
  • consultanță pentru notificarea către DNSC;
  • evaluarea inițială a nivelului de conformitate;
  • elaborarea planului de implementare;
  • responsabil NIS2 externalizat;
  • audit tehnic și evaluări de securitate;
  • instruirea conducerii și a personalului.

Descarcă ghidul practic

Ghidul include:

  • interpretarea aplicabilității NIS2 pentru primării;
  • cadrul legal și operațional;
  • fluxul decizional de verificare;
  • pașii practici de analiză;
  • serviciile locale care trebuie verificate;
  • modelul de evaluare a perturbării;
  • checklist de încadrare;
  • structura recomandată a dosarului;
  • model de fișă pentru primărie;
  • model de fișă pentru fiecare serviciu;
  • scenarii practice;
  • măsuri minime recomandate inclusiv în cazul neîncadrării.

Descarcă: Ghid de verificare incadrare NIS2 Primarii

Primăriile nu intră automat sub NIS2 ca administrații publice centrale sau regionale, dar au obligația practică de a verifica și documenta dacă serviciile furnizate, administrate sau operate le pot aduce în domeniul de aplicare al OUG nr. 155/2024.

Ce este NIS2 și cum a fost transpusă în România

,
Ce este NIS2 și transpunerea Directivei în România
NIS2 România, Directiva NIS2, OUG 155/2024, Legea 124/2025, DNSC, securitate cibernetică, entități esențiale, entități importante, conformare NIS2

Ce este NIS2?

Directiva NIS2, cunoscută oficial ca Directiva (UE) 2022/2555, este cadrul european prin care Uniunea Europeană urmărește creșterea nivelului comun de securitate cibernetică la nivelul statelor membre. Aceasta înlocuiește și extinde vechea Directivă NIS, aducând un domeniu de aplicare mai larg, cerințe mai clare pentru organizații și un accent mai puternic pe managementul riscurilor, responsabilitatea conducerii și raportarea incidentelor.

În termeni practici, NIS2 nu este doar o reglementare tehnică. Este un cadru de guvernanță care obligă organizațiile vizate să își înțeleagă riscurile cibernetice, să implementeze măsuri de securitate proporționale și să poată demonstra că aceste măsuri sunt funcționale.

De ce este importantă Directiva NIS2?

NIS2 pornește de la o realitate simplă: atacurile cibernetice nu mai afectează doar departamentele IT. Ele pot întrerupe servicii esențiale, pot afecta lanțuri de aprovizionare, pot genera pierderi financiare și pot produce efecte directe asupra cetățenilor, economiei și siguranței publice.

Prin NIS2, organizațiile din sectoare critice sunt tratate ca parte a unui ecosistem de reziliență digitală. Nu mai este suficient ca o organizație să reacționeze după incident. Este necesar să prevină, să detecteze, să răspundă și să raporteze într-un mod organizat, documentat și verificabil.

De la Directiva europeană la implementarea națională

Directiva NIS2 a fost adoptată la nivel european la 14 decembrie 2022 și a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2023. Din acel moment, statele membre au avut obligația de a transpune cerințele directivei în legislația națională.

În România, procesul de transpunere s-a realizat prin OUG nr. 155/2024, act normativ care instituie cadrul național pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil. Ulterior, OUG 155/2024 a fost aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 124/2025.

Această transpunere creează baza juridică pentru identificarea, notificarea, supravegherea și controlul entităților esențiale și importante din România.

Repere legislative principale pentru NIS2 în România

Pentru organizațiile din România, cadrul NIS2 trebuie înțeles prin raportare la mai multe acte normative și documente relevante:

1. Directiva (UE) 2022/2555
Este actul european care stabilește obiectivele generale privind securitatea cibernetică, domeniile vizate, obligațiile statelor membre și cerințele aplicabile entităților esențiale și importante.

2. OUG nr. 155/2024
Este actul normativ principal prin care România a instituit cadrul național pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil.

3. Legea nr. 124/2025
Aprobă OUG 155/2024 cu modificări și completări, consolidând cadrul de aplicare național. DNSC menționează expres OUG 155/2024 ca fiind aprobată prin Legea nr. 124/2025.

4. Ordinul DNSC nr. 1/2025
Vizează cerințele privind procesul de notificare în vederea înregistrării și metoda de transmitere a informațiilor către autoritatea competentă.

5. Ordinul DNSC nr. 2/2025
Vizează criteriile și pragurile de determinare a gradului de perturbare a unui serviciu, precum și metodologia de evaluare a nivelului de risc al entităților.

Verificare încadrare, implementare măsuri de securitate Art. 21, bibliotecă șabloane, tracking progres și raportare incidente - totul într-o singură platformă pentru entități esențiale și importante.
Art. 20 impune obligații directe pentru organele de conducere în ceea ce privește gestionarea riscurilor de securitate.

Cine este autoritatea competentă pentru NIS2 în România?

În România, autoritatea competentă pentru aplicarea cadrului NIS2 este Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC. Rolul DNSC include coordonarea, notificarea, supravegherea, controlul și cooperarea în domeniul securității cibernetice pentru entitățile aflate sub incidența OUG 155/2024.

Pentru organizații, acest lucru înseamnă că relația cu DNSC devine un element central al procesului de conformare: notificare, transmiterea informațiilor relevante, evaluarea nivelului de risc, raportarea incidentelor și cooperarea în cazul unor solicitări sau verificări.

Ce organizații pot intra sub incidența NIS2?

NIS2 vizează organizații din sectoare considerate critice sau importante pentru funcționarea economiei și societății. În cadrul directivei și al legislației naționale sunt avute în vedere două mari categorii:

Entități esențiale – organizații cu rol critic în sectoare precum energie, transport, sănătate, infrastructuri digitale, administrație publică sau alte domenii de înaltă criticitate.

Entități importante – organizații care activează în sectoare relevante pentru economie și societate, dar care nu se încadrează în categoria entităților esențiale sau care sunt tratate diferit în funcție de dimensiune, sector și impact.

Încadrarea nu trebuie tratată superficial. Ea se stabilește prin analiza sectorului de activitate, a serviciului prestat, a dimensiunii organizației, a rolului în lanțul de furnizare și a criteriilor specifice prevăzute de cadrul legal.

NIS2 România – Ghid complet pentru înțelegere și implementare

Ce obligații aduce NIS2 pentru organizații?

Pentru organizațiile vizate, NIS2 introduce un set de obligații care trebuie abordate integrat. Printre cele mai importante se numără:

Organizația trebuie să gestioneze riscurile de securitate cibernetică, să implementeze măsuri tehnice, operaționale și organizatorice, să asigure continuitatea activității, să documenteze măsurile aplicate și să raporteze incidentele relevante conform cerințelor legale.

În plus, NIS2 pune accent pe responsabilitatea conducerii. Managementul nu mai poate trata securitatea cibernetică drept o problemă exclusiv tehnică. Deciziile privind bugetul, prioritățile, responsabilitățile interne, aprobarea măsurilor și supravegherea implementării devin componente directe ale conformării.

De ce NIS2 nu trebuie privită doar ca o obligație legală

O abordare minimală, strict formală, poate expune organizația la riscuri semnificative. Conformarea NIS2 nu înseamnă doar completarea unor documente sau bifarea unor cerințe. Înseamnă construirea unui cadru real de securitate, adaptat riscurilor organizației.

O organizație pregătită NIS2 ar trebui să poată răspunde clar la întrebări precum:

Are o imagine clară asupra activelor și serviciilor critice?
Cunoaște riscurile cibernetice relevante?
Are politici, proceduri și responsabilități documentate?
Poate detecta și gestiona un incident?
Poate demonstra măsurile implementate?
Are un proces de raportare internă și externă?
Poate susține un audit sau o verificare?

Dacă răspunsurile sunt neclare, organizația nu are doar o problemă de conformare, ci și o problemă de reziliență operațională.

NIS2 în România: de la conformare la reziliență

Transpunerea NIS2 în România marchează trecerea de la o abordare reactivă la una preventivă și responsabilă. Organizațiile trebuie să își construiască mecanisme interne prin care securitatea cibernetică devine parte din guvernanță, managementul riscurilor și continuitatea operațională.

Pentru multe entități, primul pas corect este verificarea încadrării. Urmează evaluarea nivelului de risc, identificarea cerințelor aplicabile, documentarea măsurilor existente, stabilirea diferențelor față de cerințele legale și construirea unui plan de remediere.

Acesta este și motivul pentru care ghidul Prodefence privind NIS2 România a fost construit ca un instrument explicativ, vizual și practic: pentru a transforma un cadru legislativ complex într-un parcurs mai clar pentru organizațiile vizate.

Concluzie

NIS2 este una dintre cele mai importante reglementări europene în domeniul securității cibernetice. În România, aplicarea sa se bazează pe OUG 155/2024, Legea 124/2025 și actele subsecvente emise de DNSC.

Pentru organizațiile vizate, mesajul este clar: conformarea NIS2 nu trebuie amânată și nu trebuie redusă la o formalitate. Ea presupune evaluare, responsabilitate, documentare, implementare, monitorizare și îmbunătățire continuă.

Într-un mediu digital în care atacurile cibernetice pot afecta servicii, clienți, parteneri și reputația organizației, NIS2 devine un cadru necesar pentru securitate, continuitate și încredere.

Întrebări frecvente despre NIS2 în România

Ce este Directiva NIS2?

Directiva NIS2 este cadrul european privind securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice, aplicabil organizațiilor din sectoare critice și importante.

Cum a fost transpusă NIS2 în România?

În România, Directiva NIS2 a fost transpusă prin OUG nr. 155/2024, aprobată ulterior cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025.

Cine este autoritatea competentă pentru NIS2 în România?

Autoritatea competentă este Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC.

Ce tipuri de entități sunt vizate?

Cadrul NIS2 vizează entități esențiale și entități importante, în funcție de sectorul de activitate, dimensiune, serviciile furnizate și impactul potențial asupra economiei și societății.

Este NIS2 doar o obligație pentru departamentul IT?

Nu. NIS2 implică managementul organizației, responsabilul NIS, echipele tehnice, juridice, operaționale și de conformitate. Este un cadru de guvernanță, nu doar o cerință tehnică.

NIS2 România: ghid complet de implementare

,

Prodefence lansează un ghid vizual și practic dedicat organizațiilor care trebuie să înțeleagă, să planifice și să implementeze cerințele NIS2 în România.

Directiva NIS2 reprezintă una dintre cele mai importante schimbări legislative și operaționale în domeniul securității cibernetice la nivel european. În România, cadrul de transpunere este stabilit prin OUG nr. 155/2024, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025, iar DNSC are un rol central în coordonarea, notificarea, supravegherea și sprijinirea aplicării cadrului NIS2.

Pentru organizațiile vizate, NIS2 nu trebuie privită doar ca o obligație de conformare. Ea trebuie înțeleasă ca un cadru de maturizare instituțională, tehnică și operațională, prin care entitățile își consolidează capacitatea de prevenire, detecție, răspuns și recuperare în fața incidentelor cibernetice.

În acest context, Prodefence lansează „NIS2 România – Ghid complet de la înțelegere la implementare”, un material conceput pentru a oferi claritate organizațiilor care au nevoie să înțeleagă aplicabilitatea NIS2, pașii de încadrare, responsabilitățile interne, cerințele de securitate și modul în care conformarea poate fi transformată într-un proces real de reziliență cibernetică.

Descarcă Ghidul

De ce este necesar un ghid NIS2 pentru România

NIS2 extinde nivelul de responsabilitate al organizațiilor care furnizează servicii esențiale sau importante pentru economie și societate. Directiva urmărește creșterea nivelului comun de securitate cibernetică în Uniunea Europeană, prin măsuri de management al riscurilor, raportare a incidentelor, responsabilitate managerială, securitatea lanțului de aprovizionare și continuitatea serviciilor.

În practică, multe organizații se confruntă cu întrebări esențiale:

  • intrăm sau nu sub incidența NIS2?
  • suntem entitate esențială sau importantă?
  • ce trebuie notificat către DNSC?
  • ce măsuri trebuie implementate?
  • ce documente trebuie pregătite?
  • cine răspunde intern pentru coordonarea procesului?
  • cum demonstrăm conformarea în cazul unui control sau audit?
  • cum transformăm cerințele legale într-un plan de implementare realist?

Ghidul Prodefence răspunde acestor întrebări într-un format vizual, structurat și ușor de parcurs, oferind organizațiilor o imagine clară asupra etapelor principale din procesul NIS2.

Ce conține ghidul „NIS2 România”

Ghidul este construit ca un material de referință pentru organizațiile care doresc să înțeleagă rapid cadrul NIS2 și să își planifice următorii pași. Structura acestuia urmărește parcursul firesc al unei organizații: de la înțelegerea directivei și a transpunerii în România, până la evaluarea riscurilor, implementarea măsurilor și monitorizarea continuă.

Materialul include explicații vizuale despre:

  • cadrul NIS2 în România;
  • rolul DNSC în procesul de notificare, supraveghere și cooperare;
  • rolul responsabilului NIS sau al responsabilului de securitate;
  • responsabilitățile managementului;
  • cele 18 sectoare vizate de NIS2;
  • criteriile dimensionale și excepțiile relevante;
  • verificarea încadrării organizației;
  • fluxul de notificare către DNSC;
  • diferența dintre entitate esențială și entitate importantă;
  • riscurile neînregistrării sau ale lipsei implementării măsurilor;
  • evaluarea nivelului de risc;
  • registrul de riscuri;
  • transformarea riscurilor în plan de măsuri;
  • gap analysis NIS2;
  • planul de remediere;
  • măsurile minime de securitate;
  • documentația necesară pentru conformare;
  • NIS2 ca proces continuu, nu ca acțiune singulară;
  • managementul incidentelor;
  • fluxul de raportare a incidentelor;
  • aplicarea NIS2 în sectoare precum energie, sănătate, utilități, administrație publică, furnizori IT și digitali;
  • securitatea lanțului de aprovizionare și furnizorii critici.

Această structură transformă ghidul într-un instrument util atât pentru management, cât și pentru responsabilii tehnici, juridici, de conformitate, risc, audit sau securitate cibernetică.

NIS2 nu este doar conformare. Este reziliență operațională.

Una dintre ideile centrale ale ghidului este că NIS2 nu trebuie redusă la o bifă administrativă sau la un dosar formal. O organizație poate avea documente, politici și proceduri, dar fără implementare reală acestea nu reduc riscul operațional.

Conformarea NIS2 trebuie să răspundă la întrebări concrete:

  • ce servicii sunt critice pentru organizație?
  • ce active IT și OT susțin aceste servicii?
  • ce amenințări pot afecta continuitatea?
  • ce vulnerabilități există?
  • ce controale sunt deja implementate?
  • ce controale lipsesc?
  • cine este responsabil?
  • care sunt termenele?
  • cum se documentează progresul?
  • cum se raportează incidentele?
  • cum se verifică periodic eficiența măsurilor?

Din această perspectivă, NIS2 devine un proces de guvernanță și management al riscului, nu doar un exercițiu juridic.

Importanța managementului în conformarea NIS2

Un aspect esențial al NIS2 este implicarea conducerii organizației. Managementul nu are doar un rol simbolic, ci trebuie să aprobe, să susțină și să supravegheze implementarea măsurilor de securitate.

În practică, acest lucru înseamnă:

  • aprobarea politicilor și măsurilor de securitate;
  • asumarea riscurilor reziduale;
  • alocarea resurselor financiare și umane;
  • monitorizarea progresului implementării;
  • sprijinirea instruirii personalului;
  • susținerea raportării către autorități;
  • implicarea în procesul de remediere și îmbunătățire continuă.

Fără implicarea reală a conducerii, conformarea NIS2 riscă să rămână formală, fragmentată și vulnerabilă.

Rolul responsabilului NIS sau al responsabilului de securitate

Ghidul evidențiază și rolul operațional al persoanei desemnate să coordoneze procesul NIS2 în cadrul organizației. Responsabilul NIS sau responsabilul de securitate devine punctul de legătură între management, echipele tehnice, zona de conformitate, audit, juridic și autorități.

Acesta trebuie să contribuie la:

  • coordonarea implementării măsurilor;
  • monitorizarea riscurilor;
  • actualizarea registrului de riscuri;
  • urmărirea incidentelor;
  • comunicarea cu DNSC, acolo unde este cazul;
  • organizarea documentației de conformare;
  • pregătirea auditului;
  • raportarea internă către management;
  • urmărirea progresului măsurilor corective.

Rolul nu este doar administrativ. Este un rol de coordonare operațională și de control continuu.

Evaluarea riscului – punctul central al implementării NIS2

Un proces NIS2 solid trebuie să pornească de la evaluarea riscului. Organizația trebuie să înțeleagă ce active, servicii și procese sunt critice, ce amenințări le pot afecta și ce vulnerabilități pot permite materializarea incidentelor.

Evaluarea riscului trebuie să includă:

  • identificarea activelor;
  • identificarea amenințărilor;
  • identificarea vulnerabilităților;
  • estimarea probabilității;
  • estimarea impactului;
  • stabilirea nivelului de risc;
  • prioritizarea măsurilor de tratament;
  • documentarea responsabililor și termenelor;
  • monitorizarea continuă a progresului.

Fără o evaluare realistă a riscului, măsurile de securitate pot deveni fie insuficiente, fie disproporționate, fie greu de justificat în fața managementului și a autorităților.

De la risc la plan de măsuri

Un alt element important al ghidului este transformarea riscurilor identificate în acțiuni concrete. Evaluarea riscului este utilă doar dacă rezultatul ei este transpus într-un plan clar de implementare.

Un plan de măsuri eficient trebuie să includă:

  • riscul identificat;
  • controlul lipsă sau insuficient;
  • măsura propusă;
  • responsabilul desemnat;
  • termenul de implementare;
  • resursele necesare;
  • bugetul estimat;
  • statusul implementării;
  • dovezile de implementare;
  • raportarea progresului.

Această abordare ajută organizația să treacă de la constatări generale la acțiuni urmărite, documentate și verificabile.

Documentația necesară pentru conformare

Conformarea NIS2 trebuie susținută prin documente clare, actualizate și aplicabile. Documentația nu este doar o cerință formală, ci dovada faptului că organizația are procese de securitate definite și controlabile.

Printre documentele importante se pot regăsi:

  • politici de securitate;
  • proceduri operaționale;
  • registrul de riscuri;
  • planul de măsuri;
  • planul de continuitate;
  • planul de răspuns la incidente;
  • rapoarte de audit;
  • dovezi de implementare;
  • evidențe de instruire;
  • registre, aprobări, loguri și capturi relevante;
  • documente privind furnizorii critici;
  • rapoarte interne către management.

O documentație bună trebuie să reflecte realitatea operațională, nu doar să existe într-un dosar.

NIS2 ca proces continuu

Un mesaj important al ghidului este că NIS2 nu se finalizează odată cu o notificare, o evaluare sau un audit. Conformarea trebuie tratată ca un proces continuu.

Organizațiile trebuie să reia periodic etapele de:

  • identificare;
  • evaluare;
  • implementare;
  • monitorizare;
  • raportare;
  • audit;
  • îmbunătățire;
  • reevaluare.

Amenințările se schimbă, infrastructurile se modifică, furnizorii se schimbă, apar servicii noi, iar nivelul de risc evoluează. Din acest motiv, conformarea NIS2 trebuie integrată în cultura de securitate și în procesele de guvernanță ale organizației.

NIS2 pentru sectoare critice

Ghidul include și pagini dedicate unor sectoare relevante pentru aplicarea NIS2 în România, precum:

  • energie;
  • sănătate;
  • utilități;
  • administrație publică;
  • furnizori IT și digitali;
  • lanțul de aprovizionare și furnizorii critici.

Pentru fiecare sector, ghidul pune accent pe specificul riscurilor, activele critice, măsurile esențiale, responsabilitățile interne, continuitatea serviciilor și beneficiile unei abordări structurate.

Această componentă este importantă deoarece NIS2 nu se aplică identic în toate organizațiile. Sectorul, serviciul prestat, dimensiunea organizației, rolul în lanțul de aprovizionare și criteriile speciale prevăzute de lege pot influența modul de încadrare și nivelul cerințelor aplicabile.

Prodefence – consultanță, audit și suport pentru implementarea NIS2

Prodefence oferă sprijin organizațiilor care au nevoie să înțeleagă, să evalueze și să implementeze cerințele NIS2 într-un mod structurat și realist.

Serviciile Prodefence includ:

  • consultanță pentru implementarea NIS2;
  • verificarea încadrării organizației;
  • evaluarea nivelului de pregătire;
  • analiză de risc;
  • audit de securitate;
  • scanare de vulnerabilități;
  • teste de penetrare;
  • investigarea incidentelor informatice;
  • suport pentru documentație și planuri de măsuri;
  • instruire și educație cibernetică pentru management și personal;
  • sprijin în dezvoltarea unei culturi organizaționale de securitate.

Abordarea Prodefence urmărește transformarea conformării într-un proces practic, documentat și adaptat realității fiecărei organizații.

CysNIS – platformă de suport pentru implementarea NIS2

Pentru organizațiile care doresc o abordare digitalizată și urmărită pas cu pas, Prodefence integrează și suportul oferit prin platforma CysNIS.

CysNIS este o platformă de suport pentru implementarea NIS2, dezvoltată pentru a ajuta organizațiile să gestioneze mai clar procesul de conformare, de la verificarea încadrării până la documentarea măsurilor și urmărirea progresului.

Platforma poate sprijini organizațiile în procese precum:

  • verificarea încadrării;
  • autoevaluare;
  • evaluarea nivelului de risc;
  • generarea și organizarea documentației;
  • monitorizarea implementării;
  • urmărirea checklisturilor;
  • gestionarea progresului;
  • utilizarea unui asistent AI dedicat;
  • suport pentru planuri de implementare;
  • centralizarea informațiilor relevante pentru conformare.

Combinația dintre consultanța Prodefence și platforma CysNIS oferă organizațiilor o abordare mai clară, mai eficientă și mai controlabilă pentru implementarea NIS2.

De ce contează pregătirea din timp

Așteptarea până în momentul unui control, incident sau solicitări din partea autorităților poate crește riscul operațional, reputațional, juridic și financiar. Organizațiile care tratează NIS2 din timp pot obține beneficii importante:

  • claritate asupra obligațiilor;
  • reducerea riscurilor;
  • procese interne mai bine definite;
  • documentație pregătită;
  • responsabilități clare;
  • reacție mai bună la incidente;
  • continuitate operațională;
  • încredere mai mare din partea partenerilor, clienților și autorităților;
  • o cultură de securitate mai matură.

NIS2 nu trebuie tratată ca o presiune externă, ci ca o oportunitate de consolidare a organizației.

Concluzie: conformarea începe cu înțelegerea

„NIS2 România – Ghid complet de la înțelegere la implementare” este un material creat pentru organizațiile care au nevoie de claritate într-un domeniu complex, aflat la intersecția dintre legislație, management, securitate cibernetică, continuitate operațională și responsabilitate instituțională.

Prin acest ghid, Prodefence își propune să sprijine organizațiile în înțelegerea pașilor necesari și în transformarea cerințelor NIS2 într-un proces aplicabil, documentat și sustenabil.

Conformarea începe cu înțelegerea. Reziliența începe cu acțiunea.

Pentru consultanță, audit sau suport în implementarea NIS2:

Prodefence
🌐 www.prodefence.ro
📧 [email protected]

CysNIS – platformă de suport pentru implementarea NIS2
🌐 www.cysnis.ro

Descarcă Ghidul

Întrebări frecvente despre NIS2 România

Ce este NIS2?

NIS2 este directiva europeană care stabilește un cadru comun pentru creșterea nivelului de securitate cibernetică în Uniunea Europeană. Aceasta introduce cerințe privind managementul riscurilor, raportarea incidentelor, responsabilitatea conducerii, securitatea lanțului de aprovizionare și continuitatea serviciilor.

Cum a fost transpusă NIS2 în România?

În România, cadrul principal de transpunere este OUG nr. 155/2024, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025. DNSC publică informații și instrumente relevante pentru procesul NIS2 în România.

Cine trebuie să verifice încadrarea sub NIS2?

Organizațiile care activează în sectoarele vizate de NIS2 trebuie să analizeze dacă intră sub incidența cadrului legal, în funcție de sector, serviciul prestat, dimensiune și criteriile speciale aplicabile.

Care este diferența dintre entitate esențială și entitate importantă?

Diferența ține de criteriile de încadrare, sector, dimensiune, rolul organizației și nivelul de criticitate. În practică, stabilirea încadrării trebuie făcută individual, pe baza cadrului legal aplicabil și a instrumentelor oficiale disponibile.

De ce este importantă implementarea măsurilor NIS2?

Pentru că simpla încadrare sau notificare nu este suficientă. Organizația trebuie să implementeze măsuri tehnice, operaționale și organizatorice pentru reducerea riscurilor, protejarea serviciilor și demonstrarea unui nivel adecvat de securitate.

Cum poate ajuta Prodefence?

Prodefence poate sprijini organizațiile prin consultanță NIS2, evaluare de risc, audit, verificarea măsurilor, scanări de vulnerabilitate, teste de penetrare, documentație, instruire și suport pentru implementare.

OUG 155/2024: transpunerea NIS2 în România

,

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 155/2024 reprezintă actul normativ prin care România a transpus în legislația națională Directiva (UE) 2022/2555, cunoscută drept Directiva NIS2. Actul reglementează cadrul juridic și instituțional pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil.

OUG 155/2024 a fost adoptată la data de 30 decembrie 2024 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2024. Ulterior, aceasta a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 124/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 7 iulie 2025 și intrată în vigoare la 10 iulie 2025.

Prin această ordonanță, România stabilește cadrul național aplicabil entităților esențiale și importante din sectoarele considerate critice pentru funcționarea societății, economiei și serviciilor publice. În practică, OUG 155/2024 nu trebuie privită doar ca o obligație de raportare sau ca o simplă cerință administrativă, ci ca un cadru complet de guvernanță, management al riscurilor, securitate operațională, raportare a incidentelor și supraveghere de către autoritatea competentă.

1. Ce reglementează OUG 155/2024

OUG 155/2024 instituie cadrul național pentru securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil. Actul normativ stabilește:

  • criteriile de identificare a entităților esențiale și importante;
  • sectoarele și subsectoarele vizate;
  • obligațiile de management al riscurilor de securitate cibernetică;
  • obligațiile de raportare a incidentelor semnificative;
  • atribuțiile autorităților competente;
  • mecanismele de supraveghere, control și aplicare;
  • regimul sancționator;
  • obligațiile de cooperare, instruire, responsabilitate managerială și desemnare a responsabililor de securitate cibernetică.

Prin Legea nr. 124/2025 au fost introduse clarificări și completări relevante, inclusiv în ceea ce privește protejarea informațiilor transmise către DNSC, definirea incidentelor semnificative, obligațiile de formare profesională, desemnarea responsabililor de securitate cibernetică și actualizarea unor sectoare reglementate.

2. Autoritatea competentă: DNSC

Directoratul Național de Securitate Cibernetică — DNSC — este autoritatea competentă la nivel național pentru implementarea și aplicarea cadrului NIS2 în România.

Rolul DNSC include, printre altele:

  • gestionarea procesului de notificare și înregistrare a entităților esențiale și importante;
  • administrarea registrului entităților identificate;
  • primirea și gestionarea raportărilor de incidente;
  • coordonarea răspunsului la incidente prin CSIRT național;
  • emiterea de ordine, metodologii, instrucțiuni și instrumente de sprijin;
  • supravegherea și controlul conformității;
  • aplicarea măsurilor și sancțiunilor prevăzute de lege.

Un aspect important introdus și clarificat prin modificările ulterioare este faptul că, în activitățile de înregistrare, supraveghere, control și gestionare a raportărilor de incidente, DNSC trebuie să protejeze interesele de securitate și comerciale ale entităților.

3. Cine intră sub incidența OUG 155/2024

OUG 155/2024 se aplică entităților care desfășoară activități în sectoarele prevăzute în anexele actului normativ și care îndeplinesc criteriile de încadrare stabilite de lege.

În principiu, analiza de încadrare trebuie să țină cont de trei elemente:

  1. Sectorul de activitate — dacă activitatea entității se regăsește în anexele OUG 155/2024;
  2. Dimensiunea entității — întreprindere mijlocie sau mare, potrivit criteriilor aplicabile;
  3. Profilul și impactul entității — inclusiv impactul potențial asupra serviciilor, economiei, sănătății publice, siguranței cetățenilor sau securității naționale.

Această analiză trebuie realizată cu atenție, deoarece nu toate organizațiile dintr-un sector vizat sunt automat încadrate la fel. De asemenea, anumite entități pot fi considerate relevante prin natura serviciilor furnizate sau prin impactul sistemic al activității, chiar dacă analiza simplă pe dimensiune nu este suficientă.

4. Entități esențiale și entități importante

OUG 155/2024 operează cu două categorii principale:

Entități esențiale

În această categorie intră, de regulă, organizații cu rol critic în furnizarea unor servicii indispensabile societății și economiei. Sunt vizate sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, apa potabilă, apele uzate, infrastructura digitală, administrația publică, sectorul financiar-bancar și alte domenii cu impact ridicat.

Entitățile esențiale sunt supuse unui regim mai strict de supraveghere, având obligații ridicate de securitate, raportare, evaluare și cooperare cu autoritatea competentă.

Entități importante

Entitățile importante sunt organizații care activează în sectoarele reglementate, dar care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi clasificate ca entități esențiale. Acestea au obligații similare de securitate și raportare, dar regimul de supraveghere și nivelul sancțiunilor sunt diferențiate față de entitățile esențiale.

Această diferențiere nu înseamnă că entitățile importante au obligații minore. Ele trebuie să implementeze măsuri adecvate de securitate, să gestioneze riscurile, să raporteze incidentele și să poată demonstra conformitatea.

5. Înregistrarea și notificarea către DNSC

Una dintre primele obligații practice pentru organizațiile care intră sub incidența OUG 155/2024 este notificarea/înregistrarea în relația cu DNSC.

Formularea trebuie făcută atent: termenul general de transmitere a notificării către DNSC este de 30 de zile de la momentul în care entitatea intră sub incidența cadrului legal sau de la momentul operaționalizării procedurilor/instrumentelor aplicabile. În practica ulterioară, ordinele și metodologia DNSC au detaliat calendarul procedural, inclusiv termenele în care DNSC emite decizia de identificare și înscriere în registru. Sursele de specialitate indică un calendar procedural în care DNSC poate emite decizia în 60 de zile pentru entități esențiale și 150 de zile pentru entități importante, raportat la procesul de notificare și analiză.

Prin urmare, este mai corect să nu afirmăm simplificat că „entitățile esențiale se înregistrează în 60 de zile, iar cele importante în 150 de zile”. Formularea corectă este:

Entitățile care intră sub incidența OUG 155/2024 trebuie să notifice DNSC în termenul legal aplicabil, iar DNSC analizează notificarea și emite decizia de identificare și înscriere în registru potrivit procedurilor și termenelor stabilite prin ordinele și instrumentele aplicabile.

6. Evaluarea riscului și evaluarea maturității

După identificare și înscriere, entitățile trebuie să parcurgă etapele de evaluare a riscului și de evaluare a maturității măsurilor de securitate cibernetică.

În practica DNSC, acest proces este legat de instrumente și metodologii specifice, precum:

  • ENIRE@RO — instrumentul/platforma utilizată pentru procesul de notificare, încadrare și relaționare cu DNSC;
  • CyFun® / Cybersecurity Fundamentals — cadrul de fundamente de securitate cibernetică utilizat pentru structurarea cerințelor de securitate;
  • EVAL_MMS — instrument asociat evaluării maturității măsurilor de securitate cibernetică.

Cadrul CyFun este important deoarece traduce obligațiile generale de securitate într-un set de cerințe tehnice, organizaționale și procedurale care pot fi evaluate și urmărite. În funcție de nivelul aplicabil, organizațiile pot avea de parcurs un set diferențiat de cerințe. În materialele DNSC/proiectele publicate au fost utilizate niveluri precum Bază, Important și Esențial, cu seturi extinse de cerințe aferente fiecărui nivel.

Pentru publicare, recomand formularea prudentă:

Numărul exact al cerințelor aplicabile trebuie verificat în versiunea curentă a instrumentelor DNSC, deoarece acestea pot fi actualizate prin ordine, metodologii sau anexe tehnice.

7. Măsurile de securitate cibernetică

OUG 155/2024 impune entităților esențiale și importante să adopte măsuri tehnice, operaționale și organizaționale adecvate pentru gestionarea riscurilor de securitate cibernetică.

Aceste măsuri trebuie să acopere, cel puțin, domenii precum:

  • politici de analiză a riscurilor și securitatea sistemelor informatice;
  • gestionarea incidentelor;
  • continuitatea activității și managementul crizelor;
  • securitatea lanțului de aprovizionare;
  • securitatea achizițiilor, dezvoltării și mentenanței sistemelor;
  • evaluarea eficacității măsurilor de securitate;
  • igiena cibernetică și instruirea personalului;
  • criptografie și criptare, acolo unde este cazul;
  • controlul accesului și gestionarea identităților;
  • utilizarea autentificării multifactor;
  • securitatea comunicațiilor;
  • protecția datelor și a sistemelor critice;
  • monitorizare, jurnalizare și detecție;
  • backup, recuperare și reziliență operațională.

Aceste obligații trebuie abordate proporțional cu riscurile, dimensiunea entității, natura serviciilor furnizate și impactul potențial al unui incident.

8. Responsabilitatea conducerii

Un element central al cadrului NIS2 este responsabilitatea organelor de conducere.

Conducerea entității nu mai poate trata securitatea cibernetică drept o responsabilitate exclusiv tehnică. OUG 155/2024 și modificările ulterioare impun implicarea managementului în aprobarea, supravegherea și susținerea măsurilor de securitate cibernetică.

Conducerea trebuie să se asigure că:

  • există politici și proceduri aprobate;
  • sunt alocate resurse pentru securitate;
  • sunt desemnate persoane responsabile;
  • sunt efectuate evaluări de risc și autoevaluări;
  • sunt implementate măsuri de securitate;
  • există mecanisme de raportare și răspuns la incidente;
  • personalul relevant este instruit;
  • riscurile sunt monitorizate și raportate la nivel decizional.

Legea nr. 124/2025 a consolidat inclusiv obligațiile privind formarea profesională și desemnarea responsabililor de securitate cibernetică.

9. Raportarea incidentelor

Raportarea incidentelor reprezintă una dintre cele mai importante obligații operaționale.

OUG 155/2024 stabilește obligații de raportare pentru incidentele semnificative. În forma aliniată cu cadrul NIS2 și cu interpretările aplicabile, calendarul de raportare trebuie prezentat astfel:

  • 6 ore — pentru incidentele cu posibil impact transfrontalier, de la momentul luării la cunoștință;
  • 24 de ore — avertizare timpurie/alertă inițială;
  • 72 de ore — notificare/raportare actualizată cu informații suplimentare privind incidentul;
  • la cerere — raport intermediar, dacă este solicitat de autoritatea competentă;
  • 1 lună — raport final, calculat de la notificarea inițială.

Este important ca organizațiile să nu aștepte confirmarea completă a tuturor detaliilor tehnice înainte de raportare. Logica NIS2 este raportarea progresivă: se transmite inițial ceea ce este cunoscut, apoi informațiile sunt completate pe măsură ce analiza incidentului avansează.

10. Ce este un incident semnificativ

Un incident este semnificativ atunci când produce sau poate produce perturbări operaționale grave ale serviciilor, pierderi financiare semnificative sau prejudicii materiale ori de altă natură pentru alte persoane fizice sau juridice.

Prin Legea nr. 124/2025 au fost clarificate condițiile în care un incident poate fi considerat semnificativ, fără a fi necesar ca toate condițiile să fie îndeplinite cumulativ. Această clarificare este importantă deoarece organizațiile trebuie să evalueze rapid impactul incidentului și să decidă dacă acesta intră în categoria incidentelor raportabile.

11. Regimul sancționator

OUG 155/2024 introduce un regim sancționator sever pentru neconformare.

Pentru entitățile esențiale, sancțiunile pot ajunge până la:

  • 10.000.000 EUR sau
  • 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial,

în funcție de care valoare este mai mare sau în funcție de mecanismul concret de aplicare prevăzut de lege.

Pentru entitățile importante, sancțiunile pot ajunge până la:

  • 7.000.000 EUR sau
  • 1,4% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial.

În practică, riscul real nu este limitat la amendă. Neconformarea poate produce efecte operaționale, reputaționale, contractuale și juridice, mai ales în cazul organizațiilor care furnizează servicii critice sau care operează în lanțuri de aprovizionare complexe.

12. Instrumentele DNSC relevante pentru conformare

Pentru facilitarea aplicării cadrului NIS2, DNSC a dezvoltat și publicat instrumente și materiale relevante pentru entitățile vizate.

Cele mai importante sunt:

ENIRE@RO

ENIRE@RO este instrumentul utilizat pentru notificare, încadrare și relația operațională cu DNSC. Acesta sprijină procesul de identificare a entităților și colectarea datelor necesare pentru evaluarea încadrării.

CyFun® — Cybersecurity Fundamentals

CyFun este cadrul de fundamente de securitate cibernetică dezvoltat pentru a sprijini evaluarea și implementarea măsurilor de securitate. Acesta permite structurarea cerințelor pe domenii și niveluri de maturitate.

EVAL_MMS

EVAL_MMS este instrumentul asociat evaluării nivelului de maturitate a măsurilor de securitate cibernetică. Acesta ajută entitățile să identifice nivelul existent de implementare și zonele care necesită îmbunătățiri.

Pentru conformare corectă, organizațiile trebuie să folosească versiunile curente ale acestor instrumente și să verifice periodic actualizările publicate de DNSC.

13. Pașii recomandați pentru organizații

Pentru o abordare corectă a OUG 155/2024, organizațiile ar trebui să urmeze un proces structurat:

1. Verificarea încadrării

Organizația trebuie să stabilească dacă intră în domeniul de aplicare al OUG 155/2024, analizând sectorul, codurile CAEN relevante, dimensiunea, serviciile furnizate și impactul potențial.

2. Stabilirea categoriei

Trebuie determinat dacă organizația se încadrează ca entitate esențială sau importantă.

3. Notificarea către DNSC

Dacă organizația intră sub incidența OUG 155/2024, trebuie parcurs procesul de notificare/înregistrare conform procedurii DNSC.

4. Evaluarea nivelului de risc

Organizația trebuie să realizeze o evaluare a riscurilor de securitate cibernetică, în raport cu serviciile furnizate, sistemele utilizate și impactul potențial al incidentelor.

5. Evaluarea maturității măsurilor de securitate

Trebuie evaluat nivelul de implementare a măsurilor de securitate, folosind cadrul și instrumentele aplicabile.

6. Elaborarea planului de remediere

Pe baza diferențelor identificate, organizația trebuie să stabilească un plan de măsuri, cu responsabilități, termene, priorități și resurse.

7. Implementarea măsurilor

Măsurile trebuie implementate tehnic, procedural și organizațional, nu doar documentate formal.

8. Pregătirea pentru raportarea incidentelor

Organizația trebuie să aibă proceduri clare pentru detectare, escaladare, analiză, raportare și comunicare în cazul incidentelor.

9. Instruirea conducerii și a personalului

Conducerea, personalul tehnic și utilizatorii relevanți trebuie instruiți periodic.

10. Monitorizare și îmbunătățire continuă

Conformarea NIS2 nu este un proces unic, ci un ciclu continuu de evaluare, implementare, verificare și îmbunătățire.

14. Rolul platformei CysNIS

Platforma CysNIS este construită pentru a sprijini organizațiile din România în parcurgerea etapelor de conformare cu OUG 155/2024 și cadrul NIS2.

CysNIS poate susține procesul prin:

  • verificarea încadrării preliminare;
  • identificarea categoriei posibile: entitate esențială sau importantă;
  • structurarea autoevaluării;
  • maparea cerințelor de securitate;
  • generarea planului de implementare;
  • urmărirea progresului;
  • organizarea documentației;
  • sprijin în pregătirea pentru notificare, audit și raportare;
  • centralizarea măsurilor, responsabilităților și termenelor;
  • corelarea cerințelor NIS2 cu bune practici și standarde relevante.

Platforma nu înlocuiește obligațiile legale ale entității și nici relația oficială cu DNSC, dar poate reduce semnificativ efortul de analiză, organizare, documentare și urmărire a conformării.

OUG 155/2024 marchează trecerea României la un cadru mult mai matur și mai exigent de securitate cibernetică. Directiva NIS2 nu introduce doar obligații administrative, ci schimbă modul în care organizațiile trebuie să trateze riscurile digitale.

Pentru entitățile vizate, conformarea trebuie începută cu o analiză corectă de încadrare, urmată de evaluarea riscurilor, evaluarea maturității, implementarea măsurilor de securitate și pregătirea mecanismelor de raportare a incidentelor.

În contextul actual, securitatea cibernetică nu mai este doar o problemă tehnică. Este o responsabilitate de management, o obligație legală și o condiție esențială pentru continuitatea serviciilor, protejarea beneficiarilor și menținerea încrederii în organizație.

Sari la conținut