Calculatorul cadrului HumanAI și OrgAI: tur ghidat

Toate capturile sunt reale, produse rulând instrumentul. Datele din ele sunt exemplul ilustrativ cu care se deschide calculatorul, nu date ale unui client. Interfața este în limba engleză.

Ce este, în două fraze

Calculatorul este instrumentul digital care însoțește lucrarea „Human^AI and Org^AI: A Relational Framework for AI-Mediated Human and Organizational Capacity”. Traduce relațiile definite acolo într-o fișă de evaluare pe care o completezi pentru o situație concretă, un proces, o echipă, o perioadă, și care poate fi apoi verificată, contestată și reluată de altcineva.

Un singur fișier HTML. Fără instalare, fără cont, fără server, și fără nicio cerere de rețea.

Cum arată când îl deschizi

Figura 1. Ecranul de pornire. Bara de acțiuni sus, banda de rezultate sub ea, navigarea pe module în stânga.

Se deschide cu un exemplu deja completat, exemplul ilustrativ din lucrare, ca să vezi imediat cum se comportă, nu un formular gol. Butonul „Reset example” îl readuce oricând.

Trei zone, de sus în jos:

Bara de acțiuni: comutatorul între modurile de lucru, resetarea exemplului, importul unei fișe, tipărirea și copierea înregistrării.
Banda de rezultate: cele patru cifre care rezumă evaluarea, decalajul epistemic, expunerea la propagare, pragul organizațional și maturitatea. Rămân vizibile indiferent de modulul deschis.
Spațiul de lucru: navigarea pe module în stânga, modulul activ în dreapta.

Navigarea: opt module și un diagnostic

Figura 2. Coloana de navigare. Punctul portocaliu marchează un modul care are ceva de rezolvat.

Modulele nu sunt o listă de opțiuni, ci o succesiune. Modulul 02 consumă rezultatul lui 01. Modulul 06 depinde de 03. Fișa de clasificare, modulul 00, poate opri tot restul dacă situația evaluată nu este un caz Human^AI.

Punctele portocalii de lângă module sunt un semnal de stare: fișă incompletă, condiții declarate fără dovezi, o singură dimensiune marcată relevantă, semnalări de diagnostic active. Nu trebuie să intri în fiecare modul ca să afli unde ai rămas dator.

În partea de jos, sursele canonice cu DOI-urile lucrării și ale instrumentului, plus nota care explică relația dintre versiunea curentă și secțiunea 11.5 din lucrare.

Două moduri de lucru

Distincția dintre a explora și a evalua este explicită, pentru că amestecarea lor e felul obișnuit în care se produc rezultate care arată a evaluare fără să fie.

Figura 3. Modul explorare: rezultatele sunt marcate ilustrative, exportul e dezactivat.

În modul explorare poți mișca liber toate valorile ca să vezi cum se comportă relațiile. Referințele de dovadă nu sunt cerute, iar înregistrarea nu poate fi exportată. Cineva care vrea doar să înțeleagă formula nu e obligat să completeze o fișă completă; în schimb, nu poate produce din greșeală un artefact care arată ca o evaluare.

Figura 4. Bara de acțiuni în modul explorare, butonul de copiere e inactiv.

Scoți bifa și instrumentul devine exigent.

Fișa: ce trebuie declarat înainte de orice cifră

Lucrarea impune o convenție minimă de raportare: orice afirmație despre Human^AI sau Org^AI trebuie să identifice unitatea analizată, sarcina, contextul, configurația AI, perioada de observare, metoda de validare și limita responsabilității. Instrumentul o transformă într-o condiție de funcționare.

Figura 5. Câmpurile lipsă sunt evidențiate. Contorul arată 7/9 completate.

Figura 6. Bannerul spune câte câmpuri lipsesc și că rezultatele rămân provizorii.

Cât timp lipsește ceva, exportul rămâne blocat și rezultatele sunt marcate provizorii. Modulele continuă să calculeze, poți lucra, dar nu poți produce o înregistrare care pretinde mai mult decât știi.

Figura 7. Fișa completă: butonul de copiere devine activ.

Fișa poartă și un identificator propriu. Dacă îl păstrezi la reevaluarea aceleiași unități peste șase luni, cele două înregistrări formează o serie comparabilă în loc să fie două evaluări fără legătură.

Modulul 00: clasificarea, înainte de măsurare

Prima întrebare nu este „cât”, ci „ce evaluăm”. Cele zece întrebări ale testului de apartenență stabilesc dacă situația este un caz Human^AI și dacă îndeplinește condițiile pentru Org^AI.

Figura 8. Cele zece întrebări. Fiecare are o stare și un câmp pentru dovada așteptată.

Fiecare întrebare are trei stări posibile, demonstrat, nesatisfăcut, necunoscut, și un câmp în care scrii dovada, cu un exemplu sugerat în locul textului („catalog, proprietari, proveniență, valabilitate”). Starea necunoscut nu contează niciodată ca demonstrată.

O singură întrebare oprește fișa: dacă declari că contribuția AI nu este materială, cazul nu este Human^AI pentru episodul respectiv și modulele de măsurare nu se mai aplică. Sub întrebări există și lista cazurilor excluse de lucrare, o sugestie ignorată, o automatizare fără componentă AI, mai multe licențe folosite independent.

Modulul 01: decalajul dintre acces și validare

Aici se află ideea centrală a cadrului. Se introduc trei numere: câte sarcini sunt în setul declarat, la câte AI a produs un răspuns utilizabil, și la câte omul responsabil a putut produce o justificare verificată.

Figura 9. Modulul 01 la 140 de sarcini: 126 cu răspuns utilizabil, 95 cu justificare verificată.

Se introduc numărători, nu procente estimate. Motivul e disciplinar: „cam 90%” nu poate fi verificat, „126 din 140″ poate. Și numai din numărători se poate calcula cât de sigur e rezultatul.

Comparați cele două capturi. În prima, 0,22 pe 140 de sarcini, cu interval [0,13 – 0,31], decalaj demonstrat. În a doua, un decalaj mai mare, 0,25, dar pe 12 sarcini:

Același modul la 12 sarcini: intervalul traversează zero, verdictul devine „nedemonstrat" — Figura 10. Același modul la 12 sarcini: intervalul traversează zero, verdictul devine „nedemonstrat”.

Intervalul este [−0,08 – 0,53], deci cuprinde zero, iar verdictul devine „Not demonstrated”, nedemonstrat la acest volum de sarcini. Un decalaj mai mare, măsurat prost, susține mai puțin decât unul mai mic măsurat bine. Instrumentul nu ascunde această diferență sub același număr cu două zecimale.

Verdictul este „nedemonstrat”, nu „fără decalaj”. Distincția contează: absența unei dovezi nu e dovada absenței, iar formularea instrumentului o respectă.

Sub rezultat, un Δepi pozitiv nu se încheie cu un număr: modulul afișează cele șapte măsuri de atenuare din lucrare ca listă selectabilă, iar ce bifezi acolo alimentează modulul următor.

Modulul 02: ce se întâmplă cu o eroare în flux

Un decalaj într-un proces izolat e o problemă locală. Într-un proces unde rezultatul se reutilizează, se amplifică. Modulul modelează amplificarea cu doi factori, rata de reutilizare și criticitatea consecinței, și calculează două stări: acum, și după controalele pe care le declari.

Figura 11. Expunerea actuală și ținta după controale, pe aceeași scală.

Comparația e argumentul, nu valoarea singură. Instrumentul afișează reducerea în procente și semnalează separat situația în care ținta ar reduce expunerea tăind accesul în loc să crească validarea, ambele scad cifra, dar sunt decizii complet diferite.

Modulul 03: arhitectura organizațională, cu dovezi

Șase condiții constitutive: cunoștințe autorizate, procese, roluri și autoritate, guvernanță, securitate, trasabilitate. Toate șase, altfel pragul nu e demonstrat.

Figura 12. Un criteriu: descrierea condiției, câmpul de dovadă, tipul dovezii și starea.

Fiecare criteriu are trei câmpuri în locul unei bife: starea, o referință de dovadă și tipul ei. Regula care schimbă natura instrumentului este simplă, un criteriu marcat „demonstrat” fără referință de dovadă apare ca declarat, nedocumentat, iar câmpul se evidențiază. Nu contribuie la prag.

Contorul devine dublu: „5/6 declarate · 4/6 documentate”. Al doilea număr e cel care contează, iar diferența dintre ele arată exact distanța dintre ce crede o organizație despre sine și ce poate arăta.

Sub cele șase, separat printr-o linie, apare a șaptea componentă, învățarea validată. Face parte din arhitectură, dar nu din pragul minim: condiționează doar nivelul M5. Distincția e a cadrului, iar instrumentul o arată în loc să o ascundă.

Modulul 04: profilul, nu scorul

Contribuția AI se evaluează pe șapte dimensiuni simultan: calitate, timp, eroare, calibrare, autonomie, învățare și expunere la risc. Este materială dacă depășește pragul declarat pe cel puțin o dimensiune relevantă.

Figura 13. Profilul. Linia punctată e referința fără AI, linia continuă configurația evaluată, banda gri pragul ±θ.

Graficul arată ce un scor unic ar ascunde: în exemplul ilustrativ, calitatea și timpul cresc, dar autonomia și expunerea la risc se înrăutățesc. Verdictul nu se comprimă într-o cifră, se scrie „material pe 3 din 5 dimensiuni relevante”, cu diferența și direcția pentru fiecare.

Datele se introduc într-un card pentru fiecare dimensiune:

Figura 14. Cardul unei dimensiuni. Pragul se declară primul, înaintea rezultatelor.

Ordinea câmpurilor nu e întâmplătoare: pragul θ apare înaintea celor două rezultate, pentru că lucrarea cere ca el să fie declarat înainte de evaluare, altfel clasificarea devine oportunistă. Dacă îl modifici după ce ai introdus rezultatele, instrumentul consemnează acest lucru în înregistrare.

Figura 15. O dimensiune nemarcată relevantă se pliază la titlu, rămâne vizibilă, dar goală.

O dimensiune care nu se măsoară credibil nu se completează cu zero și nu se raportează ca „n/a”. Se lasă în afara deciziei, iar cardul se pliază.

Modulul 05: sinergia, cu praguri declarate

Sinergia nu e presupusă și nu e un nivel de maturitate. Se demonstrează: configurația trebuie să depășească toți comparatorii relevanți pe aceeași sarcină, și toate pragurile de risc declarate trebuie satisfăcute.

Figura 16. Cele patru porți de risc. Fiecare are prag declarat și valoare observată.

Porțile nu sunt bife. Fiecare cere un prag declarat și o valoare observată, iar o poartă fără prag declarat rămâne „nedeclarată” și blochează sinergia la fel ca una nesatisfăcută, nu poți demonstra respectarea unui prag pe care nu l-ai stabilit.

Rezultatul numește explicit comparatorul care leagă concluzia: „marjă +0,06 peste Human + AI (0,76)”. O marjă anonimă ar ascunde informația decisivă, a depăși un om singur și a depăși cel mai bun proces existent sunt afirmații foarte diferite. Instrumentul semnalează și un set slab de comparatori.

Modulul 06: maturitatea, pe domenii

Un nivel se atribuie unui domeniu delimitat și unui proces, nu unei organizații. Lucrarea e explicită: aceeași firmă poate fi la M1 într-un domeniu, M4 în altul, și cu AI interzis într-al treilea.

Fiecare domeniu are numele, procesul, stările de progresie și opțiunea „AI interzis" — Figura 17. Fiecare domeniu are numele, procesul, stările de progresie și opțiunea „AI interzis”.

Adaugi câte domenii ai nevoie. Fiecare primește propriile stări de progresie și poate moșteni pragul din modulul 03 sau îl poate suprascrie local. Un domeniu în care AI este interzis se consemnează ca atare și apare fără nivel, nu ca M0, pentru că o decizie de guvernanță nu e o restanță de maturitate.

Deasupra, o matrice compactă arată toate domeniile deodată. Sub ea, nivelurile M0–M5 cu dovada minimă și limita fiecăruia: pentru M3, „conectivitatea nu demonstrează guvernanță”; pentru M4, „învățarea poate rămâne manuală”; pentru M5, „adaptarea nu demonstrează sinergie”.

Modulul 07: ce produce arhitectura

Pragul spune că arhitectura există. Acest modul spune ce produce: nouă dimensiuni de evaluare organizațională, fiecare cu valoarea ei și cu dovada aferentă.

Figura 18. Profilul organizațional. Dimensiunile nemarcate relevante rămân estompate.

Două dimensiuni se corelează cu alte module, propagarea cu Ωprop din modulul 02, validarea cu V din modulul 01, iar un decalaj mare între ele este el însuși o constatare: arată verificare formală.

Diagnosticul

Peste toate modulele rulează un detector care citește configurația în ansamblu și caută contradicții între ce s-a declarat într-un loc și ce s-a măsurat în altul.

Figura 19. Starea fără semnalări. Formularea evită să sugereze că absența semnalelor înseamnă că totul e în regulă.

Opt tipare din lucrare plus două verificări de coerență internă. Când o semnalare apare, afișează ce anume a declanșat-o, cu valorile concrete din fișă, și corecția prevăzută de cadru. Poate fi adnotată, iar adnotarea intră în înregistrare.

Semnalările nu modifică niciun rezultat și nu se adună într-un indicator de risc: ar reintroduce exact anti-tiparul pe care instrumentul îl evită în modulul 04.

Ce iese din instrument

Înregistrarea

Conține versiunea instrumentului și a lucrării cu DOI-urile lor, toate intrările, valorile calculate, referințele de dovadă, semnalările cu adnotările lor, identificatorul fișei, momentul generării și enunțul de limitare. Se copiază în clipboard; nu se descarcă, pentru că o descărcare pornită de pagină nu funcționează în toate contextele de găzduire, iar un buton care nu face nimic e mai rău decât absența lui.

Importul

O înregistrare se poate reîncărca. Asta face posibilă reevaluarea periodică: reiei aceeași fișă peste șase luni, schimbi perioada, renumeri, și compari. Fișele din versiunile anterioare se migrează, cu mențiunea explicită a ce nu s-a putut recupera.

Fișa tipărită

Figura 22. Prima pagină a fișei tipărite: antetul cu convenția minimă de raportare.

Tipărirea produce documentul pe care îl primește un auditor sau un client: un antet cu cele nouă câmpuri ale fișei, identificatorul, starea și data, apoi fiecare modul cu valorile redate ca text, nu ca formular. Aproximativ 17 pagini pentru o fișă completă. Înregistrarea JSON nu se tipărește, ca să nu dubleze documentul.

Proprietăți

Proprietate	Stare
Instalare	Niciuna. Un fișier HTML deschis în orice browser modern
Cereri de rețea	Niciuna. Fonturile sunt încorporate; funcționează pe o rețea izolată
Persistență în browser	Niciuna. Fără localStorage, fără cookie-uri
Cont, bază de date, analytics	Nu există
Politică de securitate	CSP restrictiv în varianta auto-găzduită, cu connect-src „none”
Teme	Clară, întunecată și cea a sistemului
Verificare	29 de teste automate care extrag logica din fișierul livrat

Ultimele două merită văzute. Instrumentul urmează tema sistemului, fără setare:

Figura 23. Același modul în tema întunecată.

Iar testele nu conțin o copie a formulelor: le extrag din fișierul care se livrează, între două marcaje din cod, deci nu pot devia de el. O rulare care trece este o afirmație despre fișierul pe care îl ai în mână, nu despre o versiune de laborator.

Limite

Rezultatele sunt interpretative. Nu constituie validare empirică, certificare, consultanță juridică sau determinare de conformitate.
Instrumentul nu verifică nimic: toate valorile rămân afirmații ale evaluatorului până când sunt legate de dovezile la care trimit.
Indicatorul de propagare este conceptual; fără calibrare locală nu estimează probabilități reale.
Pragurile se declară de utilizator, potrivit domeniului și riscului. Instrumentul nu le calibrează.
Starea „necunoscut” nu contează niciodată ca demonstrată, la niciun pas.
Instrumentul nu poate fi baza unică a unei decizii cu consecințe.

Ultimele două rămân afișate permanent în interfață, nu doar în documentație.

Citare și licență

Cadrul: Angheluș, A. (2026). Human^AI and Org^AI: A Relational Framework for AI-Mediated Human and Organizational Capacity, v1.5. Zenodo. DOI 10.5281/zenodo.22295278

Instrumentul: Angheluș, A. (2026). Human^AI and Org^AI Framework Calculator, v1.2.0. Zenodo. DOI 10.5281/zenodo.22884721

Când te bazezi pe definițiile sau pe interpretarea cadrului, se citează ambele. Codul este licențiat MIT, © 2026 S.C. PRODEFENCE S.R.L.; cadrul conceptual și textul interpretativ rămân sub CC BY-ND 4.0, așa cum au fost publicate în lucrare. Marca PRODEFENCE nu este licențiată de niciuna dintre ele.

Mai departe

Anunțul versiunii 1.2.0, cu ce s-a schimbat față de 1.0.0, este în Calculatorul cadrului Human^AI și Org^AI, versiunea 1.2.0. Cadrul conceptual din spate, cu definițiile, pragul constitutiv și modelul de amenințări, este explicat în Human^AI și Org^AI: ce capacitate a construit organizația.

Întrebări frecvente

Ce conține turul ghidat al calculatorului?

Parcurge, ecran cu ecran, cele opt module ale calculatorului cadrului Human^AI și Org^AI, plus diagnosticul, cu 23 de capturi reale: ce vezi, ce introduci și ce obții la fiecare pas.

Care este diferența dintre modul explorare și modul evaluare?

În modul explorare poți mișca liber valorile ca să vezi cum se comportă relațiile; referințele de dovadă nu sunt cerute, rezultatele sunt marcate ilustrative, iar exportul este dezactivat. În modul evaluare fișa devine obligatorie, iar exportul se deblochează numai când este completă.

De ce se introduc numărători și nu procente?

Pentru că „aproximativ 90 la sută” nu poate fi verificat, iar „126 din 140” poate. Numai din numărători se calculează intervalul de încredere care arată dacă decalajul este demonstrat la volumul de sarcini evaluat.

Ce se întâmplă dacă o condiție este marcată demonstrată fără dovadă?

Apare ca declarată, nedocumentată, câmpul se evidențiază și nu contribuie la pragul constitutiv. Contorul afișează două numere, declarate și documentate, iar diferența dintre ele arată distanța dintre ce crede o organizație despre sine și ce poate arăta.

Ce produce instrumentul la final?

Trei lucruri din aceeași fișă: evaluarea pe ecran, o fișă tipărită de circa 17 pagini cu antetul convenției minime de raportare, și o înregistrare JSON care conține intrările, valorile calculate, referințele de dovadă și enunțul de limitare.

Se poate relua o evaluare peste șase luni?

Da. Înregistrarea JSON se copiază, se arhivează și se reimportă, inclusiv din versiunile anterioare. Dacă păstrezi identificatorul fișei, cele două evaluări formează o serie comparabilă în loc să fie două evaluări fără legătură.