Arhiva tag-ul pentru: cibernetica

Implementarea NIS2 nu se reduce la „trecerea unui audit”. Un audit confirmă un anumit nivel de pregătire la un moment dat, dar reziliența se construiește prin procese clare, măsuri tehnice și organizaționale aplicate corect, responsabilități definite, documentație coerentă și capacitate reală de reacție. Consultanța NIS2 are sens doar dacă urmărește acest obiectiv.

Pe scurt

  • NIS2 nu ar trebui tratată ca o obligație bifată pe hârtie, ci ca un mijloc de a întări organizația.
  • Întrebarea corectă nu este „cum trecem auditul?”, ci „cât de pregătiți suntem să prevenim, să detectăm, să răspundem și să continuăm activitatea?”.
  • ProDefence sprijină organizațiile prin consultanță și prin platforma CysNIS, de la încadrare până la pregătirea pentru audit.

Audit versus reziliență

Un audit NIS2 verifică dacă măsurile cerute există și sunt documentate. Este necesar, dar nu este scopul în sine. Scopul real este mai larg:

  • întărirea organizației în fața riscurilor din mediul digital;
  • reducerea impactului incidentelor cibernetice;
  • asigurarea continuității activității când ceva nu merge bine.

O organizație poate obține un rezultat bun la audit și totuși să nu știe cine decide, în primele ore ale unui atac, oprirea unui sistem sau notificarea către DNSC. De aceea, implementarea trebuie judecată după capacitatea reală de reacție, nu doar după dosar.

Întrebările pe care ar trebui să și le pună conducerea

În locul întrebării „cum trecem auditul?”, conducerea unei entități NIS2 ar trebui să poată răspunde la patru întrebări:

  1. Prevenție: știm care sunt activele critice și riscurile principale?
  2. Detecție: am afla la timp dacă un sistem este compromis?
  3. Răspuns: există o procedură exersată și oameni care știu ce au de făcut?
  4. Continuitate: putem relua activitatea și în cât timp?

Răspunsurile la aceste întrebări arată nivelul real de pregătire mai bine decât orice listă de verificare.

Cum arată sprijinul ProDefence

Prin consultanța NIS2 și auditul de conformare și prin platforma CysNIS, ProDefence sprijină organizațiile în înțelegerea, planificarea și implementarea cerințelor. Concret, parcursul acoperă:

  • verificarea încadrării NIS2;
  • evaluarea nivelului de risc;
  • structurarea măsurilor de securitate;
  • documentația necesară pentru conformare;
  • pregătirea pentru audit;
  • monitorizarea progresului implementării;
  • claritate pentru conducere și pentru responsabilii tehnici.

Organizațiile care nu au o resursă internă pentru acest rol pot apela la responsabil NIS2 externalizat. Comparația completă între variante se găsește în articolul Implementarea NIS2 în România: trei variante.

Prezentare video

Întrebări frecvente

Este suficient un audit NIS2 pentru conformare?

Nu. Auditul confirmă stadiul la un moment dat. Conformarea presupune măsuri aplicate și menținute, responsabilități clare, documentație actualizată și capacitate de reacție la incidente.

Ce include consultanța NIS2 oferită de ProDefence?

Verificarea încadrării, evaluarea riscurilor, structurarea măsurilor, documentația, pregătirea pentru audit și monitorizarea progresului prin platforma CysNIS.

Ce se întâmplă dacă organizația nu are un responsabil NIS2 intern?

Rolul poate fi acoperit prin serviciul de responsabil NIS2 externalizat, însă răspunderea conducerii rămâne aceeași.

NIS2 poate fi tratată ca o oportunitate de a întări organizația, nu doar ca o obligație legală. Pentru o discuție despre situația organizației dumneavoastră, contactați echipa ProDefence. Urmăriți noutățile pe paginile LinkedIn ProDefence și CysNIS NIS2 România.

Legislație completă: toate actele NIS și NIS2 din România, cu linkuri directe către textul oficial, sunt adunate pe pagina Directiva NIS2 în România: legislația completă.

De la CV19 România la RoHealth: Un angajament continu pentru securitatea sectorului medical

Aderarea Prodefence la RoHealth Cluster nu este doar un pas strategic pentru consolidarea securității cibernetice în domeniul sănătății, ci și o continuare firească a angajamentului companiei față de protecția infrastructurilor medicale. Acest angajament a fost demonstrat în mod remarcabil în timpul pandemiei de COVID-19, când Prodefence a fost parte din inițiativa CV19 România – o echipă de experți voluntari în securitate cibernetică, care au oferit sprijin gratuit unităților medicale din țară.

CV19 România: O inițiativă esențială pentru protecția infrastructurii medicale în timpul pandemiei

Într-un moment în care spitalele și instituțiile medicale erau supuse unei presiuni uriașe, nu doar din cauza crizei sanitare, ci și a atacurilor cibernetice intensificate, echipa CV19 România, din care a făcut parte și Prodefence, a intervenit pentru a asigura securizarea infrastructurilor IT ale spitalelor și unităților de sănătate.

Printre acțiunile esențiale desfășurate în cadrul acestui proiect s-au numărat:

  • Auditarea și protejarea sistemelor IT ale spitalelor împotriva atacurilor ransomware și a tentativelor de phishing.
  • Monitorizarea și detectarea atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice din sănătate.
  • Implementarea măsurilor de protecție pentru platformele de telemedicină și pentru serverele care găzduiau datele pacienților.
  • Training și consultanță pentru personalul medical, pentru a reduce riscurile de atacuri de tip inginerie socială.
  • Intervenții rapide în cazul unor incidente de securitate, oferind suport în timp real pentru instituțiile afectate.

Această experiență a demonstrat că parteneriatele dintre experții în cybersecurity și sectorul medical sunt vitale pentru prevenirea atacurilor și protecția infrastructurilor esențiale.

Importanța unui cluster dedicat sănătății și securității cibernetice

Într-o lume tot mai digitalizată, sectorul sănătății se confruntă cu provocări critice în ceea ce privește securitatea informațiilor și protejarea infrastructurilor esențiale. Aderarea Prodefence la RoHealth Cluster marchează un pas strategic în consolidarea rezilienței cibernetice a acestui domeniu vital, oferind expertiză în securitate digitală și educație cibernetică pentru partenerii și clienții săi.

RoHealth Cluster reunește actori importanți din domeniul sănătății, cercetării, tehnologiei și educației pentru a dezvolta soluții inovatoare și pentru a răspunde provocărilor complexe din industrie. Integrarea Prodefence în acest ecosistem aduce o valoare semnificativă prin expertiza sa în protecția datelor, prevenirea atacurilor cibernetice și conformitatea cu reglementările în vigoare.

Importanța securității cibernetice în sectorul sănătății

Sectorul sănătății este una dintre țintele principale ale atacurilor cibernetice, din cauza volumului mare de date sensibile pe care le gestionează. Furtul datelor pacienților, atacurile ransomware asupra spitalelor și compromiterea sistemelor de telemedicină sunt doar câteva dintre amenințările actuale. În acest context, securitatea cibernetică devine esențială pentru:

  • Protejarea informațiilor pacienților – Asigurarea confidențialității și integrității datelor medicale este fundamentală pentru respectarea normelor GDPR și a altor reglementări internaționale.
  • Securizarea infrastructurilor IT din spitale și clinici – Sistemele digitale utilizate în instituțiile medicale trebuie protejate împotriva atacurilor informatice care le pot compromite funcționalitatea.
  • Reducerea riscurilor de atacuri ransomware – Blocarea accesului la datele pacienților poate paraliza activitatea unui spital sau a unei clinici. Implementarea unor măsuri de protecție eficiente este esențială pentru continuitatea operațiunilor.
  • Securitatea sistemelor de telemedicină – Odată cu creșterea utilizării consultațiilor la distanță, protecția acestor platforme împotriva accesului neautorizat devine o prioritate.
  • Protecția echipamentelor medicale conectate – Dispozitivele IoT utilizate în medicină (de exemplu, monitoare de pacienți, pompe de insulină, scanere RMN) sunt vulnerabile la atacuri cibernetice care le pot compromite funcționalitatea.

Rolul Prodefence în securizarea infrastructurilor medicale

Prin expertiza sa în domeniul securității cibernetice, Prodefence își propune să sprijine partenerii și clienții din cadrul RoHealth printr-o gamă largă de servicii esențiale pentru protecția sectorului medical:

  • Audit de securitate pentru infrastructurile medicale – Evaluarea vulnerabilităților și recomandarea soluțiilor adecvate pentru protejarea datelor și sistemelor.
  • Testare de penetrare și simulări de atacuri cibernetice – Identificarea punctelor slabe înainte ca hackerii să le exploateze.
  • Implementarea unor soluții robuste de protecție – Firewalls avansate, criptare a datelor, sisteme de prevenire și detectare a intruziunilor.
  • Consultanță în conformitate cu reglementările GDPR și NIS2 – Asigurarea conformității cu normele europene privind protecția datelor și securitatea cibernetică.
  • Monitorizare și răspuns la incidente – Detectarea și gestionarea rapidă a atacurilor pentru a minimiza impactul asupra instituțiilor medicale.
  • Educație cibernetică și training pentru personal – Creșterea nivelului de conștientizare și instruirea angajaților din spitale, clinici și laboratoare pentru a preveni atacurile cibernetice.

Impactul aderării Prodefence la RoHealth asupra sistemului de sănătate din România

Colaborarea dintre Prodefence și RoHealth va contribui semnificativ la întărirea rezilienței sectorului medical din România în fața amenințărilor cibernetice. Prin integrarea soluțiilor de securitate cibernetică în infrastructurile critice din sănătate, se pot preveni atacurile ce ar putea afecta siguranța pacienților și buna funcționare a instituțiilor medicale.

Beneficiile colaborării includ:

  • Reducerea riscurilor de atacuri asupra spitalelor și clinicilor – Implementarea unor strategii proactive de protecție.
  • Îmbunătățirea capacității de reacție la incidente – Creșterea eficienței echipelor IT din sănătate în gestionarea incidentelor cibernetice.
  • Consolidarea încrederii pacienților – Protejarea datelor personale și a istoricului medical pentru a evita scurgerile de informații.
  • Dezvoltarea unei culturi de securitate în sănătate – Formarea și educarea angajaților în privința celor mai bune practici de securitate cibernetică.

Colaborarea în proiecte europene și internaționale

Aderarea Prodefence la Clusterul de sănătate și bioeconomie RoHealth deschide oportunități pentru participarea la proiecte europene axate pe digitalizare și securitate cibernetică în sănătate. Uniunea Europeană alocă resurse importante pentru protejarea sectorului medical împotriva atacurilor informatice, iar Prodefence va putea contribui activ prin:

  • Proiecte de cercetare în securitatea digitală a sistemelor medicale.
  • Inițiative de protecție a infrastructurilor critice din sănătate.
  • Parteneriate internaționale pentru dezvoltarea unor standarde avansate de securitate.

Prin implicarea în aceste proiecte, România își consolidează poziția în ecosistemul european de securitate cibernetică, contribuind la dezvoltarea unor soluții de apărare digitală de ultimă generație pentru sectorul medical

Aderarea Prodefence la RoHealth Cluster este un pas strategic în crearea unui mediu medical mai sigur din punct de vedere cibernetic. Într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurilor sanitare sunt în creștere, această colaborare asigură un nivel ridicat de protecție pentru datele pacienților, echipamentele medicale și infrastructurile IT din sănătate.

Prin expertiza sa, Prodefence devine un partener esențial în securizarea sistemului de sănătate din România, contribuind la dezvoltarea unor soluții inovatoare și la creșterea nivelului de conștientizare în domeniul securității cibernetice.

Siguranța online pentru copii înseamnă câteva reguli simple, pe care un copil le poate ține minte: parole diferite și greu de ghicit, nicio informație personală dată unor necunoscuți, nicio încredere în cadourile „gratuite” și, când ceva pare ciudat, întrebarea unui adult de încredere. Ghidul de mai jos le explică pe înțelesul copiilor, prin povestea lui Jamie.

Pe scurt

  • Informațiile personale sunt o comoară: numele complet, adresa, școala și parolele nu se dau nimănui online.
  • Fiecare cont are nevoie de o parolă proprie, puternică.
  • Nu toți cei de pe internet sunt prietenoși, chiar dacă par.
  • Premiile și cadourile „gratuite” sunt adesea capcane numite phishing.
  • Regula de aur: oprește-te, gândește-te, întreabă un adult.

Videoclip pentru copii

Fă cunoștință cu Jamie

Hei, copii! Să vorbim despre Jamie, care seamănă mult cu voi. Jamie iubește jocurile, discuțiile cu prietenii și explorarea internetului. Într-o zi, Jamie a primit un e-mail de la cineva necunoscut, care îi oferea un cadou gratuit în schimbul unor informații personale. Ce credeți că ar trebui să facă Jamie? Să își dea datele pentru un cadou?

Codul secret al securității cibernetice

Securitatea cibernetică este ca un cod secret care îți ține comoara în siguranță. Comoara sunt informațiile tale personale, iar codul le încuie, ca să nu ajungă la cei care le-ar folosi în mod greșit.

Puterea parolelor

Aveți o parolă pentru jocuri sau aplicații? Câți dintre voi folosiți aceeași parolă peste tot? E ușor de ținut minte, dar e ca și cum ai avea o singură cheie pentru toate ușile casei. Dacă cineva o găsește, poate deschide tot. De aceea, fiecare cont are nevoie de o parolă unică și puternică. O parolă puternică e ca un castel cu ziduri groase: cu cât e mai complicată, cu atât e mai greu de spart.

Străinii de pe internet

Imaginați-vă că jucați jocul preferat și cineva vă cere adresa ca să vă trimită un accesoriu pentru joc. E în regulă? La fel ca în viața reală, nu toată lumea de pe internet are intenții bune. Să spui unde locuiești sau la ce școală înveți poate fi periculos. Unele lucruri rămân secrete pe internet.

Atenție la cadouri și premii false

Vă amintiți de e-mailul lui Jamie? Ofertele de cadouri sau premii pot părea grozave, dar sunt adesea trucuri numite phishing, prin care infractorii încearcă să afle informații personale. Când primiți un astfel de mesaj, nu apăsați pe linkuri și nu descărcați nimic. Cel mai bine este să îl ignorați și să spuneți unui adult de încredere.

Fii un supererou al securității cibernetice

Securitatea cibernetică pare complicată, dar înseamnă de fapt alegeri inteligente. Așa cum nu ai spune un secret unui străin, nu da informații personale pe internet fără să te gândești. Data viitoare când scrii o parolă, trimiți o informație sau vrei să apeși pe un link, oprește-te și întreabă-te: e sigur? Dacă nu ești sigur, întreabă un adult de încredere.

Ești gata să fii un supererou care își apără informațiile de răufăcătorii internetului? Alegerile tale ajută ca internetul să rămână un loc distractiv și sigur pentru toată lumea.

Pentru părinți și profesori

  • vizionați videoclipul împreună cu copilul și discutați întrebarea de la început: ce ar trebui să facă Jamie?
  • stabiliți împreună o regulă clară: niciun cadou, premiu sau prieten nou online fără să întrebe un adult;
  • ajutați copilul să își creeze parole diferite pentru fiecare cont și activați controlul parental;
  • spuneți-i copilului că nu va fi certat dacă vă povestește ceva ciudat întâmplat online.

Mai multe resurse pentru familii găsiți pe pagina Protecția copilului în mediul digital și în programul de educație cibernetică.

Întrebări frecvente

Ce informații nu trebuie să dea un copil pe internet?

Numele complet, adresa, școala, numărul de telefon, parolele și fotografii care arată unde locuiește sau unde învață.

Cum explic phishingul unui copil?

Ca pe un truc: cineva promite un cadou sau un premiu ca să afle informații secrete. Regula este să nu apese pe link și să spună unui adult.

De la ce vârstă vorbim cu copiii despre siguranța online?

De când încep să folosească tableta sau telefonul, cu explicații adaptate vârstei, cum este povestea lui Jamie.

Din experiența celor întâmpinate în decursul acestor mulți ani de când mă ocup cu securitatea cibernetică și cu accent pe situațiile în care au fost implicați copii, pot concluziona că majoritatea părinților nu au putut ține pasul cu evoluția tehnologiei și mai ales cu activitățile copiilor în mediul online.

De ce?

Evoluția tehnologiei are un parcurs foarte rapid, la care copii și tinerii se adaptează destul de ușor. Activitățile lor sunt deja conectate la tehnologie, iar mintea lor este destul de odihnită și deschisă spre cunoaștere. La polul opus avem părinții, care sunt ocupați cu activitățile profesionale și personale, iar acestora le este mai greu să țină pasul cu ceea ce se întîmplă la nivel tehnologic, cu atât mai puțin să poată monitoriza activitatea online a copiilor și să poată percepe modificarile comportamentale ale acestora. Tot aici avem părinții și bunicii care nu înțeleg tehnologia, o folosesc așa cum au fost învâțați: apasă aici și aici, dă cu degetul aici etc.

Așa cum am menționat în articole anterioare și la cursurile de securitate cibernetică, există un număr mare de pericole în mediul online, dar acum ne vom ocupa de cele care ar putea afecta copii, încercând să enumerăm câteva semnale care ar trebui să ne pună într-o stare de alertă.

Aceste probleme nu sunt toate grave sau supun copii la riscuri mari, dar pot conduce copii spre activități care nu îi reprezintă sau le pot schimba caracterul.

Vom enumera câteva semne care ar putea indica faptul că un copil are probleme din cauza utilizării excesive a internetului sau a unui comportament neadecvat online și le vom adăuga o mică descriere:

  1. Reducerea timpului petrecut cu prietenii și familia: Copiii care petrec prea mult timp online pot începe să-și neglijeze relațiile offline. Ei ar putea evita întâlnirile cu prietenii sau cu membrii familiei, preferând să petreacă timpul pe dispozitivele lor sau în lumea virtuală.
  2. Dificultatea în menținerea unei concentrări îndelungate asupra unei sarcini: Când un copil petrece mult timp online, capacitatea sa de a se concentra și a rămâne atent poate fi afectată. Aceasta poate duce la probleme în școală sau în activitățile extracurriculare.
  3. Probleme de somn, inclusiv insomnie sau tulburări de somn: Utilizarea excesivă a internetului poate afecta ritmul circadian al unui copil, determinând probleme cu somnul, precum insomnie sau tulburări de somn.
  4. Schimbări în comportamentul alimentar, cum ar fi pierderea sau creșterea în greutate: Unii copii pot uita să mănânce sau pot mânca excesiv, neglijând nevoile lor nutriționale, din cauza utilizării excesive a internetului.
  5. Dispoziție proastă, anxietate, iritabilitate sau depresie: Copiii care petrec prea mult timp online pot deveni irascibili, anxioși sau depresivi, din cauza stresului și a presiunii asociate utilizării excesive a internetului.
  6. Schimbări de comportament și atitudine față de școală, precum și scăderea performanței școlare: Utilizarea excesivă a internetului poate duce la probleme în școală și la scăderea performanțelor academice. Copiii pot deveni mai puțin motivați și mai puțin implicați în școală.
  7. Ascunderea comportamentelor online și secretele de familie sau prieteni: Copiii care petrec prea mult timp online pot deveni secretivi și pot încerca să ascundă comportamentul lor online sau activitățile lor de familie și prieteni.
  8. Comportamentul agresiv sau conflictual, precum și tendința de a fi mai retras: Uneori, copiii pot deveni agresivi sau conflictuali din cauza utilizării excesive a internetului. De asemenea, pot fi mai retrași și pot prefera să petreacă timpul singuri decât cu alții.
  9. Dependenta de internet si neputinta de a-l parasi pentru perioade mai lungi de timp: Copiii care petrec prea mult timp online pot dezvolta o dependență de internet și pot fi reticenți să își părăsească dispozitivele pentru perioade lungi de timp. Aceasta poate duce la probleme de sănătate mintală și fizcă.
  10. Comportament social: Copii care sunt influențați de anumite subiecte(politică, religie, sex, educație, profesie etc) devin irascibili, vorbesc urăt despre anumite categorii de persoane, susțin verbal anumite categorii de persoane, folosesc cuvinte și expresii care nu fac parte din vocabularul standard.

Toate cele enumerate pot fi în egală măsură consecințe ale șantajului, ale bullying-ului online și ale inducerii în eroare(păcălire) a copilului.

Conștientizarea este un factor cheie în tot acest proces de educație cibernetică. Este o mare diferență între a nu știi ce se întâmplă și a fi citit undeva despre un anumit subiect, mai ales când este vorba despre copii.
Educația cibernetică nu înseamnă că trebuie obligatoriu să fii o persoană tehnică și cu un nivel ridicat de pregătire în anumite domenii…. NU! Educația cibernetică este și despre deschiderea spre informații, cunoașterea pericolelor și a modalităților de a ne proteja atunci când folosim Internetul și tehnologia, despre cum să îi ajutăm pe cei care nu știu sau nu înțeleg.

Educația cibernetică este o responsabilitate comună!

În articolele care urmează vom încerca să scoatem în evidență modalități de înțelegere a activităților desfășurate de copii și de combatere a situațiilor dificile în care sunt implicați.

Astăzi lansăm și grupul de Facebook: Copilul și Internetul – Un grup pentru părinții dornici să ajute sau să fie ajutați.

Dacă vă confruntați deja cu o situație concretă, de la hărțuire online sau bullying până la semne de radicalizare ori un dispozitiv al copilului folosit pentru a ajunge la datele familiei, citiți despre protecția copilului în mediul digital și despre analiza tehnică pe care o putem face.

Educația cibernetică este esențială pentru copiii de astăzi, care cresc într-o lume din ce în ce mai conectată digital. Cu toate acestea, cu cât copiii petrec mai mult timp online, cu atât mai mult se expun la diferite pericole cibernetice.

Pe scurt

  • Educația cibernetică îi învață pe copii să își protejeze datele, să evite străinii și să recunoască fraudele și hărțuirea.
  • Pericolele principale: infractori cibernetici, prădători sexuali, cyberbullying, conținut nepotrivit, influențe negative și dependența de ecrane.
  • Schimbările bruște de comportament pot semnala o problemă online.
  • Părinții și școala au roluri complementare: reguli, filtre, dialog și exemplu personal.

De ce au nevoie copiii de educație cibernetică

Educația cibernetică înseamnă învățarea copiilor cum să navigheze în mediul online într-un mod sigur și responsabil. Aceasta include învățarea regulilor de bază privind utilizarea internetului, cum ar fi:

  • Cum să își protejeze datele personale și informațiile confidențiale,
  • Cum să evite contactul cu străinii online,
  • Cum să detecteze frauda online și mesajele false,
  • Cum să evite hărțuirea online și intimidarea,
  • Cum să evite influențele negative și dorința de imitare a activităților periculoase,
  • Cum să identifice și să evite aplicațiile malware.

Educația cibernetică poate fi oferită de părinți, educatori sau instructori specializați în acest domeniu. Aceasta poate fi începută încă din copilărie și poate fi continuată pe parcursul vieții, deoarece tehnologia și mediul online se schimbă și evoluează constant.

Un aspect important este faptul că pericolele există, dar de multe ori ceea ce rezultă din interacțiunea cu acestea este invizibil pentru cei din jur, în schimb impactul asupra copilului poate fi foarte mare.

Principalele pericole online pentru copii

Pericole cibernetice care amenință siguranța copiilor pe internet au diferite forme și îi expun pe aceștia la o multitudine de riscuri cu impact asupra comportamentului, a activităților desfășurate și a vieții sociale.

  1. Infractorii cibernetici – Aceștia sunt indivizi sau grupuri care folosesc tehnologia pentru a comite infracțiuni, cum ar fi furtul de identitate, frauda online sau accesul ilegal la date personale sau informații confidențiale. Copiii pot fi ținta infractorilor cibernetici prin intermediul jocurilor online, rețelelor de socializare sau a altor platforme online, prin trimiterea de mesaje sau prin interacțiunea cu străini online. Educația cibernetică îi învață pe copii cum să recunoască și să evite astfel de situații și cum să își protejeze datele personale.
  2. Pedofilii – Aceștia sunt indivizi adulți care încearcă să atragă copiii în conversații sexuale sau să-i exploateze sexual prin intermediul internetului. Pedofilii pot utiliza rețelele sociale sau alte platforme online pentru a-și găsi victimele. Educația cibernetică îi învață pe copii să recunoască astfel de comportamente inadecvate și cum să raporteze astfel de situații adulților sau autorităților.
  3. Cyberbullying-ul – Acesta se referă la intimidarea sau hărțuirea cuiva prin intermediul tehnologiei, cum ar fi prin trimiterea de mesaje ofensatoare, postarea de comentarii negative sau distribuirea de fotografii sau videoclipuri jenante. Cyberbullying-ul poate avea efecte negative asupra sănătății mentale a copiilor și poate duce la anxietate, depresie sau izolare socială. Educația cibernetică îi învață pe copii să recunoască și să evite situațiile de cyberbullying și cum să se protejeze de acestea.
  4. Conținut inadecvat – Există o mulțime de conținut inadecvat disponibil online, cum ar fi violența, pornografia sau discursul de ură. Copiii pot fi expuși accidental la acest tip de conținut prin intermediul motoarelor de căutare sau a unor site-uri web. Educația cibernetică îi învață pe copii să evite astfel de conținut și cum să raporteze astfel de situații adulților sau autorităților.
  5. Influențe negative și dorința de imitare – Copiii sunt ușor influențabili, fiind atrași în diferite cercuri de discuții inadecvate și în același timp sunt predispuși la imitarea unor activități pentru a obține o falsă validare din partea ”prietenilor“ din mediul online.
  6. Dependența de tehnologie – Copiii pot dezvolta o dependență de tehnologie și pot petrece prea mult timp online, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mentale. Educația cibernetică îi învață pe copii cum să stabilească limite sănătoase pentru utilizarea tehnologiei și cum să își gestioneze timpul online și offline.

Semne că un copil a avut o experiență neplăcută online

Toate cele menționate pot fi vizibile atunci când copilul a avut contact cu o astfel de situație și începe să își schimbe comportamentul, în funcție de disconfortul creat. Este speriat, devine secretos, ține dispozitivul blocat, activitatea online se intensifică sau se reduce nejustificat de repede… iar acestea sunt doar câteva exemple.

Cum îi protejăm pe copii pe internet

Există o serie de măsuri pe care părinții și școala le pot lua pentru a proteja copiii pe internet.

  1. Învățarea regulilor de bază privind utilizarea internetului și a mediului online și transmiterea acestor informații copiilor;
  2. Utilizarea filtrelor de conținut pentru a bloca accesul la conținut inadecvat;
  3. Monitorizarea activității online a copiilor și identificarea persoanelor cu care interacționează;
  4. Încurajarea copiilor să raporteze orice comportament suspect sau neplăcut observat și să nu interacționeze cu străinii online;
  5. Înființarea unui spațiu de lucru online comun în casă, unde părinții și copiii pot discuta despre activitățile online ale acestora și pot stabili reguli de utilizare a tehnologiei;
  6. Educația copiilor cu privire la importanța utilizării parolelor puternice și a protejării datelor personale.

Concluzie

Educația cibernetică este esențială pentru copiii de astăzi, care petrec tot mai mult timp online. Învățarea regulilor de bază privind utilizarea internetului și a mediului online și recunoașterea pericolelor cibernetice pot ajuta copiii să navigheze în mediul online într-un mod mai sigur și responsabil. Părinții și școala joacă un rol crucial în protejarea copiilor pe internet și pot lua măsuri pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea acestora. În plus, educația cibernetică nu ar trebui să se limiteze doar la copii, ci și adulții ar trebui să înțeleagă importanța acesteia și să își asume responsabilitatea de a proteja copiii pe internet.

Internetul poate fi un mediu minunat pentru copiii noștri, oferindu-le o mulțime de oportunități de învățare și de interacțiune socială. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că există și riscuri și pericole pe care trebuie să le luăm în considerare. Educația cibernetică poate ajuta copiii să navigheze în acest mediu într-un mod sigur și responsabil, oferindu-le abilitățile și cunoștințele de care au nevoie pentru a se proteja și a se bucura de experiența online.

Dacă vă confruntați deja cu o situație concretă, de la hărțuire online sau bullying până la semne de radicalizare ori un dispozitiv al copilului folosit pentru a ajunge la datele familiei, citiți despre protecția copilului în mediul digital și despre analiza tehnică pe care o putem face.

Întrebări frecvente

De la ce vârstă trebuie începută educația cibernetică?

De la primele contacte ale copilului cu tableta sau telefonul, cu explicații adaptate vârstei, continuate pe măsură ce copilul crește.

Care sunt semnele că un copil are o problemă online?

Teamă sau nervozitate după folosirea dispozitivului, secretomanie, telefon blocat permanent, creșterea sau scăderea bruscă a activității online.

Ce fac dacă bănuiesc că un copil este contactat de un prădător online?

Nu ștergeți conversațiile, păstrați dovezile, întrerupeți contactul și sesizați imediat poliția.

Articol publicat în martie 2023, sub Directiva NIS. Actualizat în 2026 cu trimiterile la NIS2 și OUG nr. 155/2024.

Sectorul energiei și al gazelor naturale este o țintă prioritară pentru atacatorii cibernetici, fiindcă o întrerupere a alimentării afectează imediat economia și populația. De aceea, operatorii din acest sector au obligații legale de securitate cibernetică: întâi prin Directiva NIS, iar astăzi prin Directiva NIS2, transpusă în România prin OUG nr. 155/2024. Energia este inclusă printre sectoarele cu nivel ridicat de criticitate.

Pe scurt

  • Producția, stocarea, transportul și distribuția energiei depind de rețele și sisteme industriale conectate.
  • Riscurile principale: oprirea producției, manipularea datelor, acces neautorizat și vulnerabilități care se acumulează.
  • NIS2 obligă operatorii să aplice măsuri de gestionare a riscurilor, să raporteze incidentele și să coopereze cu autoritățile.
  • Măsurile minime aduc beneficii directe: mai puține întreruperi, date protejate, încredere și conformitate.

De ce este sectorul energetic o țintă

Industria energiei și a gazelor naturale este o componentă vitală a infrastructurii critice. Ea include extracția, prelucrarea, stocarea și transportul resurselor energetice prin rețele extinse, controlate tot mai des prin sisteme informatice și industriale. Un atac reușit poate opri producția și poate afecta economia și societatea în ansamblu.

Rapoartele internaționale din ultimii ani arată o creștere constantă a atacurilor îndreptate spre infrastructura energetică, inclusiv din partea unor grupuri sponsorizate de state. Cazurile cunoscute public au produs întreruperi ale alimentării cu energie și gaze și pierderi financiare importante.

Riscurile atacurilor cibernetice asupra infrastructurii energetice

  • Oprirea sau perturbarea producției, cu întreruperi în alimentarea cu energie electrică sau gaze și creșteri de preț pentru consumatori.
  • Manipularea datelor critice ale infrastructurii, cu pierderi financiare sau perturbarea întregii industrii.
  • Acces neautorizat la sistemele critice, cu furt de date sau chiar distrugerea echipamentelor.
  • Acumularea vulnerabilităților, care face posibile atacuri ulterioare mai grave.

Ce cer NIS și NIS2

Directiva NIS (2016/1148) a introdus pentru prima dată obligația operatorilor de servicii esențiale din energie de a lua măsuri tehnice și organizatorice adecvate și proporționale pentru securitatea rețelelor și sistemelor informatice și de a notifica incidentele semnificative. A încurajat, de asemenea, cooperarea dintre statele membre, autorități și operatori.

Directiva NIS2 (2022/2555) a extins și a întărit aceste obligații. În România, ea este transpusă prin OUG nr. 155/2024. Pentru operatorii din energie, aceasta înseamnă:

Măsurile minime și beneficiile lor

Măsurile de bază pentru un operator energetic includ politici de securitate cibernetică, soluții tehnice adecvate pentru rețelele IT și industriale, instruirea personalului și monitorizarea continuă a infrastructurii. Beneficiile sunt directe:

  • reducerea riscului de pierderi financiare și de întreruperi ale alimentării;
  • protejarea informațiilor critice împotriva furtului și a manipulării;
  • creșterea încrederii consumatorilor și a partenerilor;
  • respectarea cerințelor legale și evitarea sancțiunilor.

Concluzie

Protejarea sectorului energiei și al gazelor naturale este esențială pentru stabilitatea sistemelor energetice. Ea cere resurse financiare adecvate, măsuri tehnice solide și cooperare între operatori, autorități și furnizori. ProDefence sprijină operatorii prin consultanță NIS2 și audit de conformare și prin audit de securitate web și de rețea.

Întrebări frecvente

Intră companiile din energie sub NIS2?

Da. Energia (electricitate, gaze, petrol, hidrogen, termoficare) este un sector cu nivel ridicat de criticitate în NIS2; încadrarea concretă depinde de activitate și de mărimea entității.

Ce lege se aplică în România?

OUG nr. 155/2024, aprobată prin Legea nr. 124/2025, care transpune Directiva NIS2.

Legislație completă: toate actele NIS și NIS2 din România, cu linkuri directe către textul oficial, sunt adunate pe pagina Directiva NIS2 în România: legislația completă.

Malware (prescurtare de la „malicious software”, program rău intenționat) este orice program conceput să afecteze, să perturbe sau să distrugă sistemele informatice ori datele utilizatorilor, sau să le fure fără știrea lor. Termenul acoperă mai multe familii, de la viruși clasici la ransomware și programe spion.

Pe scurt

  • Malware-ul ajunge pe dispozitive mai ales prin atașamente, linkuri, programe piratate și vulnerabilități neactualizate.
  • Tipurile principale: virus, vierme, troian, ransomware, spyware, adware și rootkit.
  • Riscurile: pierderea datelor, furt financiar, blocarea sistemelor, compromiterea pe termen lung.
  • Protecția: actualizări, soluție de securitate, copii de siguranță și prudență la ce deschizi.

Principalele tipuri de malware

  • Virusul se răspândește de la un sistem la altul prin fișiere infectate. Poate deteriora fișiere, poate fura informații sau poate încetini sistemul.
  • Viermele (worm) se răspândește automat prin rețele și dispozitive conectate, fără intervenția utilizatorului. Poate fura date, poate instala alte programe malițioase sau poate bloca rețele.
  • Troianul (trojan) pare un program inofensiv, dar are funcții ascunse: furt de date, acces de la distanță, instalarea altor componente.
  • Ransomware-ul criptează fișierele și cere o răscumpărare pentru deblocare. Este unul dintre cele mai costisitoare tipuri de atac pentru firme și instituții.
  • Spyware-ul se instalează fără știrea utilizatorului și îi colectează activitatea: parole, conversații, date financiare. Din această familie fac parte și programele de tip stealer, care fură parolele salvate în browser.
  • Adware-ul afișează reclame nedorite și ferestre pop-up și poate reduce performanța sistemului.
  • Rootkit-ul se ascunde adânc în sistemul de operare și poate masca alte programe malițioase, fiind greu de detectat și de eliminat.

Cum ajunge malware-ul pe dispozitive

  • atașamente din e-mailuri de phishing (facturi, documente „urgente”);
  • linkuri spre site-uri compromise;
  • programe și jocuri piratate sau descărcate din surse neoficiale;
  • vulnerabilități în sisteme și aplicații neactualizate;
  • stick-uri USB și dispozitive necunoscute.

Cum te protejezi

  1. Instalează o soluție de securitate și ține-o actualizată.
  2. Actualizează constant sistemul de operare și aplicațiile.
  3. Nu deschide atașamente și linkuri neașteptate.
  4. Descarcă programe doar din surse oficiale.
  5. Fă copii de siguranță regulate, păstrate separat de calculator.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre virus și malware?

Malware este termenul general pentru orice program rău intenționat; virusul este doar un tip de malware, care se răspândește prin fișiere infectate.

Cum îmi dau seama că am malware?

Semne posibile: sistem neobișnuit de lent, ferestre și reclame apărute de nicăieri, programe necunoscute, conturi accesate fără știrea ta sau fișiere care nu se mai deschid.

Ce fac dacă bănuiesc o infectare?

Deconectează dispozitivul de la rețea, nu introduce parole pe el, schimbă parolele de pe alt dispozitiv și cere ajutorul unui specialist.

Pentru analiza unui fișier suspect sau a unui dispozitiv posibil compromis, ProDefence oferă analiza fișierelor suspecte și a programelor malițioase.

Analiză publicată în august 2022. Informațiile au fost transmise atunci Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Analiza descrie o campanie de phishing îndreptată spre Ministerul Afacerilor Externe (MAE): o pagină falsă de autentificare imita serverul de e-mail al ministerului, iar linkul de atac conținea, codificată, adresa de e-mail a Ambasadei României din Armenia. Spre deosebire de majoritatea atacurilor, scopul nu era câștigul financiar, ci accesul în infrastructura ministerului.

Pe scurt

  • Primul indiciu: o creștere neobișnuită a scanărilor asupra subdomeniilor mae.ro pe o platformă publică de analiză a adreselor web.
  • Linkul folosea o redirecționare ascunsă și un subdomeniu scris cu caractere chirilice.
  • Pagina falsă era găzduită pe o platformă de aplicații web legitimă, trecea prin Cloudflare și își schimba portul la fiecare accesare.
  • Parametrul cu adresa ambasadei putea fi înlocuit cu orice altă adresă, deci atacul putea viza oricine din instituție.
  • Un cont de e-mail instituțional compromis permite phishing, distribuire de malware, extragere de informații și dezinformare în numele instituției.

Primele indicii

Monitorizarea constantă a evenimentelor de securitate a arătat, pe o platformă publică de analiză a adreselor web, o creștere semnificativă a scanărilor asupra subdomeniilor mae.ro. Atenția la detalii a făcut diferența: o adresă aparent legată de un domeniu cunoscut conținea parametri care redirecționau spre altceva.

Cum funcționa atacul

  • adresa de destinație folosea un subdomeniu cu un caracter din alfabetul chirilic, iar domeniul principal real nu era mae.ro;
  • un parametru criptat conținea adresa de e-mail a Ambasadei României din Armenia, ca pagina să pară personalizată;
  • victima era trecută printr-o adresă intermediară și ajungea pe o pagină falsă, fie o copie a primei pagini mae.ro cu formular de autentificare, fie o pagină simplă de server de e-mail;
  • la fiecare accesare se schimbau imaginea, subdomeniul și portul, ceea ce îngreuna blocarea.

Ce poate face atacatorul cu un cont de e-mail instituțional

Accesul la e-mail înseamnă mult mai mult decât citirea mesajelor. Atacatorul poate interacționa, în numele instituției, cu superiori, colegi, utilizatori și parteneri, și poate lansa:

  • noi atacuri de phishing, pentru alte conturi;
  • distribuirea de programe malițioase;
  • extragerea de informații de la colegi și parteneri;
  • fraude financiare;
  • propagarea de știri false.

Educație, profesionalism, etică

Succesul unui atac depinde de comportamentul utilizatorului înainte și în timpul atacului. Utilizatorul trebuie să își cunoască sistemele, să recunoască un atac sau măcar să reacționeze la o situație neobișnuită, să respecte politicile și procedurile și, dacă a greșit, să anunțe imediat departamentul responsabil. Ascunderea unui incident creează probleme mult mai mari.

Documentul complet

Ce rămâne valabil azi

Atacurile care imită paginile de autentificare ale instituțiilor publice sunt la fel de frecvente. Instituțiile din administrația publică intră astăzi sub NIS2 și au obligația de a gestiona astfel de riscuri și de a notifica incidentele către DNSC. ProDefence oferă consultanță NIS2, cursuri pentru angajați și analiza mesajelor suspecte.

Articol publicat în mai 2022, pe baza lucrării „Phishing-ul bancar: propuneri de soluții pentru diminuarea numărului de victime ale atacurilor cibernetice de tip phishing”, preluată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

Phishingul bancar rămâne eficient pentru că exploatează încrederea clienților în banca lor: un mesaj care imită identitatea vizuală a băncii și invocă o „actualizare a contului” sau un „upgrade de securitate” convinge victima să își dea datele. Reducerea numărului de victime cere măsuri pe patru direcții: clienții, angajații băncilor, aplicațiile bancare și anchetatorii.

Pe scurt

  • Cu cât împărtășim mai multe date online, cu atât mai multe date de identificare și tranzacții sunt expuse.
  • De la primul atac raportat, în anii 1990, phishingul a evoluat spre metode de livrare tot mai sofisticate.
  • Atacatorii trec de la e-mail la rețele sociale și aplicații de mesagerie.
  • Educația este una dintre cele mai eficiente bariere, dar amenințarea nu poate fi eliminată complet.

Cum funcționează phishingul bancar

Sectorul financiar este una dintre principalele ținte ale infractorilor cibernetici. Aceștia folosesc phishingul pentru a ocoli protocoalele de securitate ale băncilor și se bazează pe inginerie socială:

  • scenarii credibile: actualizare de cont, blocare de card, „upgrade de securitate”;
  • imitarea identității băncii: logo, culori, imagini, ton al mesajelor;
  • pagini false care colectează datele de autentificare și ale cardului.

Ce soluții reduc numărul victimelor

Clienții

Clienții trebuie să înțeleagă impactul financiar real al unui atac reușit și să știe că banca nu le cere niciodată datele prin linkuri primite pe e-mail sau SMS.

Angajații băncilor

Angajații care transferă fonduri, gestionează date sensibile sau lucrează în zone cu risc operațional ridicat au nevoie de instruire suplimentară pentru capcanele mai sofisticate.

Aplicațiile bancare

Băncile trebuie să răspundă capacităților în schimbare ale atacatorilor cu aplicații mai sigure, capabile să recunoască mai repede schemele de phishing.

Anchetatorii

Personalul care investighează infracțiunile economico-financiare online trebuie să cunoască instrumentele folosite în atacuri și modul în care funcționează, pentru a atribui corect faptele și a propune contramăsuri eficiente.

Concluzii

Phishingul va fi greu de eliminat complet, din cauza rafinamentului atacurilor, a ingineriei sociale și a instrumentelor tehnice în continuă dezvoltare. Există un decalaj permanent între atacurile sofisticate și contramăsuri. Formarea continuă, tehnicile anti-phishing de detectare și blocare și o înțelegere clară a ciclului de viață al phishingului sunt cheia pentru reducerea pierderilor.

Referințe

Un caz real analizat de ProDefence: Phishingul bancar și ocolirea 2FA.

Articol publicat în aprilie 2022, în contextul valului de atacuri DDoS asupra site-urilor din România. Principiile au rămas valabile.

Un atac DDoS (Distributed Denial of Service) blochează un site sau un serviciu prin trimiterea unui volum uriaș de cereri din multe surse simultan, până când serverul nu mai poate răspunde utilizatorilor reali. Nu cere un atacator foarte priceput: atacurile se cumpără ca serviciu. Impactul depinde însă de mecanismele de apărare ale țintei.

Pe scurt

  • Un atac DDoS are nevoie de patru lucruri: o țintă, un scop, un buget și dispozitive „sacrificabile”.
  • Atacurile se pot închiria ca serviciu, la prețuri de ordinul zecilor de dolari pe oră.
  • Sursele de trafic sunt servere compromise, dispozitive infectate (botnet) și liste de adrese IP „curate”.
  • Un site de prezentare pierde imagine; un magazin online pierde vânzări.
  • Protecția: servicii anti-DDoS, filtrare, limitări și un calcul prealabil al pierderilor posibile.

Ce îi trebuie unui atacator

  • o țintă clară: adresa sau serviciul vizat;
  • un scop: notorietate, un mesaj, pagube;
  • un buget: platforme DDoS, dispozitive infectate, echipamente, proxy-uri;
  • un „sacrificiu”: adresele IP folosite ajung pe liste negre și devin inutilizabile.

Bugetul: de unde vine traficul

DDoS ca serviciu

Atacurile se pot cumpăra de pe platforme specializate, plătind în funcție de tip, durată și putere. La momentul articolului, o oră de atac asupra unei adrese IP costa în jur de 10–35 de dolari. Mulți „atacatori” doar plătesc, apoi se laudă cu „atacul” lor.

Servere compromise

Atacatorii compromit servere vulnerabile, adesea prin angajați păcăliți, și instalează scripturi care le păstrează accesul. Serverele sunt apoi folosite pentru DDoS, distribuire de malware sau campanii de phishing, iar accesul este adesea vândut mai departe.

Dispozitive infectate (botnet)

Calculatoare, telefoane, routere, televizoare sau electrocasnice smart infectate așteaptă comenzile atacatorului, la fel ca „zombii” din filme. Un exemplu cunoscut este botnetul Mirai.

Echipamente și liste de adrese IP

Aplicațiile de atac se obțin ușor. Ce contează sunt adresele IP folosite: cele deja cunoscute ca malițioase sunt blocate de firewall-uri, deci atacatorul trebuie să cumpere liste de adrese „curate”.

Sacrificiul

În timpul unui atac, adresele folosite sunt identificate de mecanismele de apărare și introduse pe liste negre, preluate apoi de multe alte sisteme. Atacatorul știe că acele adrese nu vor mai putea fi folosite. Acest lucru este valabil însă numai dacă ținta are mecanisme de apărare.

Impactul unui atac DDoS

Impactul diferă de la o infrastructură la alta, în funcție de durata atacului și de apărare. Blocarea temporară a unui site de prezentare afectează imaginea și comunicarea; un magazin online nu poate vinde nimic cât durează atacul. Infrastructurile cu protecție implementată pot trece aproape neobservat prin atac, fiindcă traficul malițios este blocat sau redirecționat rapid.

Măsuri de protecție

  1. Echipamente sau servicii anti-DDoS: traficul trece prin infrastructura furnizorului, iar administratorul este doar notificat.
  2. Permisiuni și acces configurate corect, cu liste de adrese permise și blocate.
  3. Restricții sau limitări pe anumite intervale, în funcție de activitatea serviciului.
  4. Filtrare geografică: dacă serviciul se adresează doar utilizatorilor din România, restricția pe țară reduce mult expunerea.

Contraatacul asupra surselor de trafic nu este o opțiune pentru o organizație privată: este ilegal și ar afecta în primul rând dispozitivele compromise ale unor victime nevinovate.

Un scenariu realist: magazinul online

Un magazin online stă pe un server dedicat sau partajat, protejat de mecanisme automate ale furnizorului. La un atac DDoS, furnizorul poate suspenda tot serverul ca să protejeze restul infrastructurii. Dimineața, magazinul este offline, urmează mesaje și telefoane cu administratorul și echipa tehnică, iar în tot acest timp clienții cumpără din altă parte.

Calculul util se face dinainte: dacă, de exemplu, 10–15% dintre clienți vin din afara țării, cât pierzi lunar blocând accesul extern pe timp de noapte, comparativ cu una-două zile în care magazinul este complet indisponibil pentru toți clienții?

Concluzie

Numărul atacurilor cibernetice crește, deci măsurile trebuie stabilite înainte de incident: calculul pierderilor posibile și măsuri adaptate serviciilor oferite, impactului și bugetului. ProDefence oferă audit de securitate web și de rețea pentru evaluarea expunerii.

Sari la conținut