Contact: +40763204739

NIS2 în transport: măsuri de securitate cibernetică

Introducere

Dependența crescândă de infrastructura digitală în diverse sectoare a crescut exponențial riscul amenințărilor cibernetice. Aceste amenințări pot duce la consecințe catastrofale dacă nu sunt gestionate adecvat, în special în serviciile esențiale. Atacurile cibernetice pot perturba operațiunile critice, compromite date sensibile și provoca daune financiare și reputaționale. Directiva NIS 2 încearcă să abordeze aceste riscuri prin mandatul unor măsuri robuste de securitate cibernetică în sectoarele critice.

Serviciile esențiale, cum ar fi energia, transportul, sectorul bancar și sănătatea, sunt coloana vertebrală a societății moderne. Perturbarea lor poate avea consecințe de amploare, afectând nu doar sectorul imediat, ci și economia și siguranța publică. Pe măsură ce amenințările cibernetice devin mai sofisticate, este crucial să implementăm strategii cuprinzătoare de securitate cibernetică pentru a proteja aceste servicii de potențiale atacuri.

Acest document își propune să sublinieze importanța implementării acestor măsuri prin examinarea amenințărilor potențiale și a impactului lor asupra serviciilor esențiale. Înțelegând riscurile și măsurile necesare de securitate cibernetică, putem proteja mai bine infrastructura critică și asigura continuitatea serviciilor esențiale.

Prezentare generală a Directivei NIS 2

Directiva privind rețelele și sistemele informatice (NIS) 2 este o piesă cheie a legislației Uniunii Europene concepută pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a infrastructurii critice. Aceasta extinde domeniul de aplicare al Directivei NIS originale, crescând obligațiile pentru statele membre și operatorii de servicii esențiale pentru a-și spori capacitățile de securitate cibernetică.

Obiectivele cheie ale Directivei NIS 2

  • Întărirea securității cibernetice: Îmbunătățirea securității rețelelor și sistemelor informatice în întreaga UE.
  • Creșterea cooperării: Îmbunătățirea cooperării între statele membre și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Cibernetică (ENISA).
  • Armonizarea reglementărilor: Asigurarea unor cerințe consistente de securitate cibernetică în toate statele membre.
  • Îmbunătățirea raportării incidentelor: Stabilirea raportării obligatorii a incidentelor cibernetice semnificative către autoritățile relevante.

Prevederi cheie

  • Domeniu extins: Include sectoare suplimentare, cum ar fi sănătatea, infrastructura digitală și spațiul.
  • Managementul riscurilor: Solicită operatorilor să adopte practici de management al riscurilor, inclusiv măsuri tehnice și organizatorice.
  • Răspuns la incidente: Mandatează dezvoltarea și implementarea planurilor de răspuns la incidente.
  • Securitatea lanțului de aprovizionare: Pune accent pe necesitatea de a aborda riscurile de securitate cibernetică în lanțul de aprovizionare.

Servicii esențiale și amenințări cibernetice potențiale

  • Energie
  • Transport
  • Bănci
  • Infrastructuri de piață financiară
  • Sectorul sănătății
  • Alimentarea și distribuția apei potabile
  • Infrastructura digitală
  • Administrația publică
  • Spațiu

Transport

Descriere:

Sectorul de transport implică deplasarea persoanelor și mărfurilor prin aer, cale ferată, drum și mare. Include sisteme precum controlul traficului aerian, semnalizarea feroviară și navigația maritimă.

Amenințări Cibernetice Potențiale:

  1. Disruptia Controlului Traficului Aerian:
    • Descriere: Atacurile cibernetice pot întârzia zborurile, provoca anulări și potențial duce la accidente.
    • Impact: Afectează siguranța pasagerilor, provoacă pierderi economice pentru companiile aeriene și poate duce la haos pe aeroporturi.
    • Exemple: Atacuri DDoS (Distributed Denial of Service) asupra sistemelor de control al traficului aerian, cum ar fi incidentul FAA din SUA în 2015.
  2. Eșecuri ale Sistemelor de Semnalizare Feroviară:
    • Descriere: Hacking-ul sistemelor de semnalizare poate provoca coliziuni de trenuri și deraieri, ducând la pierderi semnificative de vieți și bunuri.
    • Impact: Risc major pentru siguranța pasagerilor și a personalului, pierderi economice și întreruperi în transportul feroviar.
    • Exemple: Atacuri asupra sistemelor de semnalizare feroviară, cum ar fi atacul cibernetic asupra căilor ferate poloneze din 2022.
  3. Compromiterea Sistemelor de Navigație Maritimă:
    • Descriere: Compromiterea sistemelor de navigație poate duce la coliziuni de nave sau eșuări, perturbând lanțurile globale de aprovizionare.
    • Impact: Afectează comerțul internațional, poate provoca deversări de petrol și alte incidente de mediu, și pune în pericol viețile echipajelor.
    • Exemple: Atacuri cibernetice asupra sistemelor GPS ale navelor, cum ar fi incidentele raportate în Strâmtoarea Hormuz.
  4. Hacking-ul Sistemelor de Transport Public:
    • Descriere: Atacurile asupra sistemelor de transport public pot perturba serviciile și pot reprezenta riscuri pentru siguranța pasagerilor.
    • Impact: Provoacă întârzieri și anulări, afectează mobilitatea zilnică a mii de persoane și poate crea panică în rândul publicului.
    • Exemple: Atacuri ransomware asupra sistemelor de bilete sau control al trenurilor de metrou, cum ar fi incidentul din San Francisco Muni în 2016.

Strategii de Atenuare:

  • Sisteme de Monitorizare și Răspuns: Implementarea de sisteme avansate de monitorizare pentru detectarea și răspunsul în timp real la amenințări.
  • Audituri de Securitate și Teste de Penetrare: Efectuarea regulată de audituri de securitate și teste de penetrare pentru a identifica și remedia vulnerabilitățile.
  • Planificarea Răspunsului la Incidente: Dezvoltarea și actualizarea periodică a planurilor de răspuns la incidente pentru a asigura răspunsuri rapide și eficiente la incidentele cibernetice.
  • Colaborare și Schimb de informații: Promovarea colaborării între operatorii de transport și agențiile guvernamentale pentru a partaja informații despre amenințări și bune practici.
  • Protecția Infrastructurilor Critice: Consolidarea măsurilor de protecție a infrastructurilor critice, cum ar fi controlul accesului și criptarea comunicațiilor.

Prin înțelegerea acestor amenințări potențiale și implementarea unor strategii robuste de atenuare, sectorul de transport poate spori reziliența împotriva atacurilor cibernetice și poate asigura furnizarea continuă a serviciilor esențiale.

Consultanță și audit în vederea implementării Directivei NIS
Audit de securitate web și rețea (Pentesting)

NIS2 în energie: măsurile de securitate cibernetică

Introducere

Dependența crescândă de infrastructura digitală în diverse sectoare a crescut exponențial riscul amenințărilor cibernetice. Aceste amenințări pot duce la consecințe catastrofale dacă nu sunt gestionate adecvat, în special în serviciile esențiale. Atacurile cibernetice pot perturba operațiunile critice, compromite date sensibile și provoca daune financiare și reputaționale. Directiva NIS 2 încearcă să abordeze aceste riscuri prin mandatul unor măsuri robuste de securitate cibernetică în sectoarele critice.

Serviciile esențiale, cum ar fi energia, transportul, sectorul bancar și sănătatea, sunt coloana vertebrală a societății moderne. Perturbarea lor poate avea consecințe de amploare, afectând nu doar sectorul imediat, ci și economia și siguranța publică. Pe măsură ce amenințările cibernetice devin mai sofisticate, este crucial să implementăm strategii cuprinzătoare de securitate cibernetică pentru a proteja aceste servicii de potențiale atacuri.

Acest document își propune să sublinieze importanța implementării acestor măsuri prin examinarea amenințărilor potențiale și a impactului lor asupra serviciilor esențiale. Înțelegând riscurile și măsurile necesare de securitate cibernetică, putem proteja mai bine infrastructura critică și asigura continuitatea serviciilor esențiale.

Prezentare generală a Directivei NIS 2

Directiva privind rețelele și sistemele informatice (NIS) 2 este o piesă cheie a legislației Uniunii Europene concepută pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a infrastructurii critice. Aceasta extinde domeniul de aplicare al Directivei NIS originale, crescând obligațiile pentru statele membre și operatorii de servicii esențiale pentru a-și spori capacitățile de securitate cibernetică.

Obiectivele cheie ale Directivei NIS 2

  • Întărirea securității cibernetice: Îmbunătățirea securității rețelelor și sistemelor informatice în întreaga UE.
  • Creșterea cooperării: Îmbunătățirea cooperării între statele membre și Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Cibernetică (ENISA).
  • Armonizarea reglementărilor: Asigurarea unor cerințe consistente de securitate cibernetică în toate statele membre.
  • Îmbunătățirea raportării incidentelor: Stabilirea raportării obligatorii a incidentelor cibernetice semnificative către autoritățile relevante.

Prevederi cheie

  • Domeniu extins: Include sectoare suplimentare, cum ar fi sănătatea, infrastructura digitală și spațiul.
  • Managementul riscurilor: Solicită operatorilor să adopte practici de management al riscurilor, inclusiv măsuri tehnice și organizatorice.
  • Răspuns la incidente: Mandatează dezvoltarea și implementarea planurilor de răspuns la incidente.
  • Securitatea lanțului de aprovizionare: Pune accent pe necesitatea de a aborda riscurile de securitate cibernetică în lanțul de aprovizionare.

Servicii esențiale și amenințări cibernetice potențiale

  • Energie
  • Transport
  • Bănci
  • Infrastructuri de piață financiară
  • Sectorul sănătății
  • Alimentarea și distribuția apei potabile
  • Infrastructura digitală
  • Administrația publică
  • Spațiu

Energie

Descriere:

Sectorul energetic cuprinde producția, transmiterea și distribuția de electricitate, petrol și gaze naturale. Este fundamental pentru funcționarea tuturor celorlalte sectoare.

Amenințări cibernetice potențiale:

  1. Întreruperea Rețelei Electrice:
    • Descriere: Atacurile asupra sistemelor de control, cum ar fi sistemele SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition), pot provoca pene de curent extinse.
    • Impact: Afectează locuințele, afacerile și serviciile critice precum spitalele și răspunsul de urgență, ducând la haos economic și social.
    • Exemple: Atacul din 2015 asupra rețelei electrice din Ucraina de către grupul Sandworm, care a provocat pene de curent extinse.
  2. Perturbări ale conductelor de Petrol și Gaze:
    • Descriere: Intrările cibernetice pot opri funcționarea conductelor prin țintirea sistemelor de control industrial (ICS), ducând la deficite semnificative de aprovizionare și pierderi economice.
    • Impact: Perturbă aprovizionarea cu combustibil a industriilor, transportului și locuințelor, provocând instabilitate economică și riscuri de mediu.
    • Exemple: Atacul ransomware asupra conductei Colonial în 2021, care a perturbat aprovizionarea cu combustibil în toată partea de est a Statelor Unite.
  3. Breșe de securitate la Centrale Nucleare:
    • Descriere: Compromiterea facilităților nucleare poate duce la accesul neautorizat la sistemele critice, rezultând potențial în eliberări periculoase de radiații.
    • Impact: Riscuri severe pentru sănătate și mediu, contaminare pe termen lung și pierderea încrederii publicului în siguranța nucleară.
    • Exemple: Viermele Stuxnet, care a țintit facilitățile nucleare ale Iranului, evidențiind vulnerabilitățile în securitatea nucleară.
  4. Atacuri asupra lanțului de Aprovizionare Energetică:
    • Descriere: Țintirea lanțului de aprovizionare poate perturba livrarea resurselor esențiale precum combustibil și echipamente, paralizând producția și distribuția de energie.
    • Impact: Provoacă întârzieri și deficite în aprovizionarea cu energie, afectând toate sectoarele dependente și ducând potențial la eșecuri în cascadă.
    • Exemple: Atacuri asupra furnizorilor și vânzătorilor terți, cum ar fi hack-ul SolarWinds, care a demonstrat potențialul vulnerabilităților lanțului de aprovizionare de a fi exploatate.

Strategii de Atenuare:

  • Monitorizare și Răspuns la incidente de securitate cibernetică: Implementarea de sisteme avansate de monitorizare pentru a detecta și răspunde la amenințări în timp real.
  • Audituri de securitate și Teste de penetrare: Efectuarea regulată de audituri de securitate și teste de penetrare pentru a identifica și aborda vulnerabilitățile.
  • Securitatea lanțului de aprovizionare: Consolidarea securității operațiunilor lanțului de aprovizionare prin verificarea strictă a furnizorilor și monitorizare continuă.
  • Planificarea răspunsului la incidente: Dezvoltarea și actualizarea regulată a planurilor de răspuns la incidente pentru a asigura răspunsuri rapide și eficiente la incidentele cibernetice.
  • Colaborare și schimb de informații: Promovarea colaborării între părțile interesate din industrie și agențiile guvernamentale pentru a partaja informații despre amenințări și bune practici.

Prin înțelegerea acestor amenințări potențiale și implementarea unor strategii robuste de atenuare, sectorul energetic poate spori reziliența împotriva atacurilor cibernetice și poate asigura furnizarea continuă a serviciilor esențiale.

Consultanță și audit în vederea implementării Directivei NIS
Audit de securitate web și rețea (Pentesting)

Evoluția fraudelor financiare

,

Prezentările/ discuțiile despre #securitate #cibernetică și #infracțiuni informatice reușesc în permanență să stârnească curiozitatea participanților și dorința de a afla mai multe informații despre cazuri, investigații, victime, sume de bani și despre infractori.


Săptămâna Masteratelor, organizată de Asociația Studenților la Drept Iași, ne-a oferit oportunitatea de a prezenta o mica parte din activitatea investigatorilor infracțiunilor #informatice, subliniind importanța îmbinării aspectelor juridice cu cele tehnice.

Analiza fraudei informatice intitilată ”Febra investitorului” este recomandată tuturor utilizatorilor de internet și tehnologie, pentru a înțelege evoluția fraudelor financiare!

Diseminarea acestor informații este esențială pentru a educa și sensibiliza publicul larg, în special pe cei care se pregătesc pentru o carieră în domeniul juridic. Înțelegerea profundă a problemelor de securitate cibernetică și a modului în care se desfășoară investigațiile informatice este crucială pentru viitorii profesioniști din domeniul dreptului. Ei trebuie să fie pregătiți să abordeze provocările complexe și în continuă schimbare din peisajul infracțional cibernetic.

Importanța colaborării dintre aspectele juridice și cele tehnice nu poate fi subliniată îndeajuns. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, avocații, judecătorii și alți profesioniști din domeniul dreptului trebuie să fie capabili să interpreteze și să aplice legile în contextul infracțiunilor informatice. În plus, această cunoaștere sporită contribuie la dezvoltarea unei cariere de succes, deoarece competențele în domeniul securității cibernetice devin din ce în ce mai căutate.

Cu această ocazie am avut plăcerea să particip și la prezentarea pregătită de echipa Direcția Generală Anticorupție (DGA), Serviciul Județean Anticorupție Iași și pot spune că am aflat #informații extrem de importante.

Mulțumesc domnului Inspector principal de Poliție Florin Ionut Zaborila, Coordonator Compartiment Investigații Infracțiuni Informatice, din cadrul IPJ Iași, pentru permanenta #colaborare și pentru implicarea în diseminarea informațiilor/ avertizărilor referitoare la pericolele din mediul online!

Mulțumim organizatorilor și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru invitație! Această inițiativă a fost un pas important în educarea și pregătirea viitorilor profesioniști din domeniul juridic, contribuind la formarea unei generații informate și competente în fața provocărilor cibernetice moderne.

Febra investitorului: fraudele prin investiții

O particularitate a fraudei financiare actuale este capacitatea infractorilor de a se adapta rapid la noile tehnologii și tendințe. În contextul unei lumi tot mai conectate, unde tot mai multe tranzacții se desfășoară online, infractorii au dezvoltat abilitatea de a exploata rapid orice vulnerabilitate. Aceasta include folosirea rețelelor sociale pentru a răspândi scheme de investiții false, compromiterea securității aplicațiilor mobile pentru acces neautorizat la conturi bancare și chiar exploatarea tehnologiilor emergente, cum ar fi criptomoneda și blockchain-ul, pentru a concepe noi tipuri de escrocherii.

Citește mai mult

Vulnerabilitate la Banca Națională a României

În ultimii ani, importanța securității cibernetice a devenit din ce în ce mai evidentă pentru toți cei care utilizează tehnologia și internetul în activitățile lor. Cu toate acestea, creșterea dependenței noastre de tehnologie ne-a expus la riscuri și amenințări cibernetice fără precedent.

Infractorii cibernetici sunt mereu în căutare de vulnerabilități în infrastructurile critice, cum ar fi sistemele financiare, rețelele de transport sau chiar infrastructura de energie electrică. Odată ce identifică o vulnerabilitate, aceștia pot să acceseze zonele confidențiale ale infrastructurilor și să compromită informațiile sau să cauzeze daune semnificative.

Din fericire, există specialiști în domeniul securității cibernetice care lucrează neobosit pentru a detecta și a remedia vulnerabilitățile în infrastructurile critice. Acești experți fac parte din instituții publice sau sunt parte din echipele structurilor cu competențe în securitate cibernetică. Munca lor este deosebit de importantă pentru a proteja economia și societatea de amenințările cibernetice.

Uneori suntem predispuși la ignorarea unor vulnerabilități din infrastructură(în cazul în care am fost informați despre ele), deoarece acestea nu au impact direct asupra sistemelor componente și considerăm că este un risc acceptabil. De aceea supun atenției dumneavoastră analiza unei astfel de vulnerabilități și impactul probabil asupra unei instituții sau corporații.

Analiză unei vulnerabilități – Banca Națională a României – Document

Descarcă documentul

Securitatea cibernetică este o responsabilitate comună!

Clienții băncilor românești, ținte ale atacatorilor

Analiza unui atac cibernetic complex și eficient

Angheluș Alexandru – Prodefence
Oana Buzianu – Wintech

Societatea digitală actuală are nevoie de o disponibilitate continuă a serviciilor și de o protecție eficientă a datelor sensibile. Activele informaționale și serviciile online sunt foarte importante pentru toate organizațiile și sunt vitale pentru crearea unei economii digitale sigure.

Deși atacurile cibernetice vizează fiecare industrie, sectorul financiar este afectat în mod disproporționat, fiind vulnerabil la foarte multe amenințări din ce în ce mai sofisticate, deoarece infractorii cibernetici știu că au acces la sume mari care le autofinanțează activitățile criminale. Securitatea cibernetică în organizațiile din sectorul bancar a devenit din ce în ce mai critică.

Mizele cresc atunci când vorbim despre confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea activelor informaționale, precum și despre implementarea unor servicii și aplicații de ultimă generație(Fintech, Blockchain), care conduc la îmbunătățirea rezistenței împotriva amenințărilor cibernetice. Sectorul financiar recunoaște evoluția amenințărilor și riscurilor cibernetice, precum și ritmul accelerat al tehnologiei în permanentă schimbare.

Ca și în cazul altor infrastructuri informaționale, o parte din deciziile și soluțiile adoptate de conducere nu se pot baza strict pe politici și proceduri, ci au la bază incidente de securitate cibernetică cu impact asupra propriilor instituții, sau analize/ rapoarte ale experților în securitate cibernetică.

Toate acestea subliniază necesitatea de a proteja datele și tranzacțiile cu date sensibile și, prin urmare, de a (re)asigura încrederea în sectorul financiar.

Această analiză are ca subiect un atac cibernetic extrem de complex și cu o activitate infracțională foarte ridicată, deși totul pleacă de la o simplă informație găsită pe una dintre platformele monitorizate de echipa ProWin.

Clientii-bancilor-din-Romania-tinte-ale-infractorilor-cibernetici

MAE, ținta unui atac cibernetic în desfășurare

Așa cum am menționat în articole anterioare, infractorii cibernetici au ca scop comun obținerea de câștiguri financiare, direct sau indirect. Am scris infractori, deoarece atacurile cibernetice lansate de aceștia se aseamănă cu infracțiunile cunoscute în viața de zi cu zi.
Atacului cibernetic asupra Ministerului Afacerilor Externe nu îi putem atribui o astfel de descriere, pentru că în acest caz nu mai putem discuta despre infracțiune financiară, scopul atacatorilor fiind foarte definit… și anume accesul în infrastructura Ministerului.

Documentul conține informațiile și analiza atacului cibernetic.

Phishing Ministerul Afacerilor Externe RomaniaDescarcă

Phishing bancar: soluții pentru reducerea victimelor

Odată cu extinderea semnificativă a spațiului virtual, utilizatorii din mediul online își împărtășesc din ce în ce mai multe informații personale și drept urmare, o cantitate enormă de date legate de identificare sau tranzacții financiare sunt expuse agresorilor cibernetici. Phishing-ul este unul dintre exemplele de criminalitate prin intermediul căruia infractorii își înșală victimele, cu scopul de a exploata ulterior elementele exfiltrate. De la primul atac raportat în 1990, metoda a evoluat, vectorii de livrare devenind deosebit de sofisticați. Articolul își propune evaluarea acestor acțiunii, identificarea și revizuirea tehnicilor existente.

Sectorul financiar este una dintre principale ținte ale infractorilor cibernetici, care folosesc deseori atacurile de phishing pentru a ocoli protocoalele de securitate ale băncilor, cu scopul de a-și atrage victime și de a le convinge de legitimitatea e-mailului falsificat. Aceștia apelează la diverse trucuri de inginerie socială prin crearea de scenarii (actualizare falsă a contului, upgrade de securitate etc.) și tehnici specifice (imitarea imaginilor, logo-urilor și identității instituțiilor bancare etc.).

Descarcă documentul: https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar

Concluzii

Deși educația cibernetică reprezintă una dintre cele mai eficiente bariere de apărare împotriva phishing-ului, această amenințare va fi dificil de eliminat complet datorită complexității în continuă creștere, a rafinamentului atacurilor, a elementelor de inginerie socială și a instrumentelor tehnice în continuă dezvoltare. Se poate observa o repoziționarea a agresorilor care trec de la e-mailurile tradiționale, la phishing-ul bazat pe rețelele sociale, înregistrându-se un permanent decalaj între atacurile de phishing sofisticate și contramăsurile implementate.

Campaniile de conștientizare cu privire la phishing trebuie să fie promovate nu doar clienților și angajaților băncilor, ci și personalului responsabil de aplicarea legii, care este în măsură să investigheze infracțiunile economico – financiare online. Clienții trebuie să cunoască nivelul potențialului impact financiar rezultat în urma unui atac cibernetic reușit. Băncile trebuie să încerce să combată capabilitățile în continuă schimbare ale atacatorilor cibernetici prin crearea de aplicații online adaptate, mai sigure, cu potențial de a recunoaște mai rapid schemele infracționale de tip phishing. Angajații care transferă fonduri în mod regulat, care gestionează date sensibile, sau care participă la activități cu risc operațional ridicat au nevoie de instruire suplimentară despre cum să detecteze și să evite capcanele phishing mai sofisticate. Persoanele cu rol de aplicare a legii trebuie de asemenea să fie familiarizate cu instrumentele utilizate în atacurile de tip phishing și să înțeleagă modul în care acestea funcționează, pentru a atribui corect atacurile făptuitorilor și pentru a propune contramăsuri mai eficiente.

Formarea continuă privind riscurile de securitate cibernetică poate fi cheia pentru a evita pierderile și pentru a reduce impactul. În acest articol s-a dorit evidențierea importanței dezvoltării mai multor tehnici anti-phishing, cu rol de detectare și blocare a atacurilor, precum și o taxonomie clară pentru a înțelege cât mai mult din ciclul de viață al phishing-ului.

Referințe:

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – https://dnsc.ro/vezi/document/phishing-ul-bancar
Siguranța Online – https://sigurantaonline.ro/phishing-ul-bancar/
ResearchGate – https://www.researchgate.net/publication/360393165_Phishing-ul_bancar_Propuneri_de_solutii_pentru_diminuarea_numarului_de_victime_ale_atacurilor_cibernetice_de_tip_phishing

Atacurile DDOS din România – Trezirea la realitate

Atacul DDOS

Atacul DDOS este o formă de atac cibernetic realizat prin trimiterea excesivă de date către serverul țintă. Pentru realizarea atacului nu este obligatoriu ca atacatorul să fie hacker și să aibă cunoștințe tehnice deosebite, dar impactul asupra țintei va depinde de anumite criterii esențiale.

Este considerat un atac cibernetic deoarece poate produce pagube în toate industriile și mai ales infrasctructurilor serviciilor esențiale.

Atunci când se lansează un astfel de atac trebuie să existe:

  • O țintă clară (nu introduci un IP la nimereală),
  • Un scop clar (faimă, mesaj, daune),
  • Buget(platformă ddos, zombi, echipament, proxy).
  • Sacrificiu (dispozitive/ Ip-uri care devin inutile)

Primele două sunt ușor de înțeles, așa că vom insista doar pe buget și sacrificiu.

Buget.

DDOS-as-a-Service
Realizarea atacurilor DDOS se poate face prin intermediul platformelor care oferă servicii de acest gen. Ca și preț pentru 1 oră de DDOS asupra unui IP vorbim de 10-35$. Un ”atacator” va plăti în funcție de ceea ce dorește ca platforma să facă pentru el (tip, timp, putere). În timpul atacului acesta va accesa o altă platformă de control a funcționalității IP, va copia adresa raportului și se va lăuda cu ”atacul hacking” asupra țintei X.

Servere compromise.
O altă metodă de atac este folosirea serverelor compromise(de aceea se insistă pe securizarea infrastructurilor administrate). Hackerii compromit servere vulnerabile sau prin intermediul verigilor slabe(angajați) și introduc o serie de scripturi pentru persistența accesului, dar și pentru folosirea infrastructurii în desfășurarea unor tipuri de atacuri(ddos, distribuire de malware, campanii phishing etc). De cele mai multe ori aceștia vând accesul la aceste scripturi sau le folosesc pentru platformele mai sus menționate. Dar revenind la subiectul principal, vom sublinia faptul că doritorii de DDOD vor cumpăra accesul la aceste scripturi și le vor folosi după bunul plac.

Zombi
Exact! Ca în filmele cu acei oameni care făceau anumite lucruri fără a exista consimțământ. Așa și în cazul nostru, doar că sunt folosite dispozitivele oamenilor(și aici iar amintesc de necesitatea securizării, dar pentru dispozitivele noastre: pc, telefon, tabletă, router, tv, frigider smart etc). Atacatorii lansează campanii de distribuire a virușilor, iar dispozitivele infectate vor aștepta comenzile hackerului. Aici nu doar timpul de atac este foarte mare, ci și bugetul necesar pentru menținerea accesului.

Echipament/ Proxy
Aplicațiile pentru atacul DDOS nu sunt ceva super complicat și se pot obține ușor, fie fiind cumpărate, fie folosindu-se aplicații piratate/ sparte. Aici factorii importanți sunt lista de IP-uri folosită sau nodurile de redirecționare. De obicei, IP-urile folosite în atacuri cibernetice intră în diferite liste negre și vor fi respinse de mecanismele de apărare dispozitivelor sau infrastructurilor(antivirus, firewall etc), drept urmare, pentru a realiza un atac trebuie ca atacatorul să cumpere liste care să conțină IP-uri bune.

Sacrificiu

Sacrificiul este legat ceea ce am descris la Buget.
Atunci când este efectuat un astfel de atac, Toate IP-urile sunt preluate de mecanismele de apărare și introduse în lista neagră, această listă ajunge să fie folosită de mai multe mecanisme anti hacking și astfel devin inutile.
Sacrificiul vine atunci când se inițiază un astfel de atac.. știind că acele dispozitive sau IP-uri folosite nu vor mai fi bune pentru alte atacuri.

Dar… acest lucru este valabil NUMAI atunci când infrastructurile folosesc mecanisme de apărare împotriva atacurilor cibernetice!!!

Impactul atacurilor DDOS

Trebuie să înțelegem că impactul unui atac DDOS diferă de la infrastructură la infrastructură, depinde de timpul de atac și de mecanismele de apărare.

Impactul asupra unei pagini de prezentare nu se aseamănă cu atacul asupra unui magazin online, deoarece blocarea temporară a accesului la pagina web poate afecta imaginea și corespondența, în schimb magazinul online nu va putea vinde produse în timpul atacului cibernetic.

Infrastructurile cu soluții de apărare implementate vor fi afectate mai puțin sau chiar deloc vizibil, deoarece unele IP-uri vor fi blocate foarte repede, iar unele vor fi direcționate spre ”găurile negre” pregătite pentru astfel de situații.

Ce se poate face pentru evitarea/ stoparea incidentelor.

Exista o serie de măsuri care se pot aplica pentru diminuarea impactului, iar administratorii de rețele pot apela oricând la prietenul Google pentru implementare.

Dar… vom pune în articol câteva idei.

  1. In funcție de buget, se pot achiziționa echipamente anti DDOS sau servicii anti DDOS(traficul va trece prin serverele acestora, iar administratorul doar va fi notificat că a exista un atac, fără a fi afectată infrastructura),
  2. Setarea corectă a permisiunilor și a accesului la infrastructură(white/ black lists),
  3. În funcție de funcționalitatea infrastructurii se pot aplica restricții/ limitări pe timpul nopții,
  4. Dacă activitatea este dedicată utilizatorilor din România, o restricție pe IP este o soluție bună(asta dacă atacatorul nu are IP-uri curate de România),
  5. .. mai completăm dacă ne mai vin idei(încă sunt la jumătatea ceștii de cafea…)

Măsura cea mai interesantă și eficientă este cea ofensivă, dar nu o punem în listă, deoarece x, y, z. Un mecanism de apărare ofensiv ar prelua, în timp real, toate IP-urile folosite în atac și ar trimite către acestea un flux de date care să ducă la blocarea serverelor/ dispozitivelor folosite în atac. În acest caz, atacatorii și dispozitivele acestora vor deveni victime ale propriilor acțiuni, iar țintele acestora nu vor avea de suferit.
Desigur, vor exista victime colaterale, dispozitivele și infrastructurile compromise(folosite de atacatori) fiind afectate pe termen scurt, dar…

Pentru a înțelege mai bine situația, vom folosi un scenariu foarte legat de realitate.

Un magazin online poate funcționa pe un server pe care îl împarte cu alți chiriași sau unul dedicat. Indiferent de situație, acel server face parte dintr-o infrastructură și este echipat cu mecanisme automate de apărare/ protejare.
Pentru face un calcul al impactului și stabilirea unor restricții.. de exemplu pe IP, încât după anumite ore sau pe toată durata acestei perioade doar clienții din România să poată accesa magazinul, trebuie să existe o imagine clară a clienților, pentru a vedea câți clienți sunt din afara țării. În funcție de procentul acestora (5 -10 -15%) și raportat la 30 de zile puteți face o un calcul al sumei pierdute dacă blocați accesul.
Restul de 85%, care provin din România, nu îi vom raporta la 30 de zile, ci la 1-2 zile în care magazinul nu ar mai fi funcțional.
De ce 1-2 zile? Deoarece în cazul unui atac de tip DDOS mecanismele de apărare ale infrastructurii din care face parte serverul magazinului se va proteja și va suspenda întregul server, pentru a nu fi afectate și alte componente ale acestuia.
Mai exact, dimineață veți observa ca magazinul este offline, urmează un schimb de mesaje/ telefoane cu administratorul, acesta discută cu echipa tehnica a infrastructurii și până la urmă magazinul revine la normal, doar că în tot acest timp clienții nu l-au putut accesa și au căutat în altă parte.

Fiind o perioadă dificilă și luând în considerare creșterea numărului de atacuri cibernetice suntem obligați să luăm măsuri mai drastice. Să calculăm posibilele pierderi în cazul unui atac cibernetic și să implementăm măsuri de diminuare a impactului.
Măsuri adaptate la serviciile oferite, posibile pierderi, impact, imagine…buget etc.

Sari la conținut